O delegație română analizează în Germania tehnologia geotermală ce produce 64 MW
O delegație formată din oficiali ai statului și reprezentanți ai industriei energetice a efectuat o vizită tehnică la Geretsride, lângă Munchen, pentru a analiza o nouă tehnologie verde de producere a energiei. Proiectul, unic în Europa, poate genera 64 MW energie termică și este văzut ca o soluție pentru facturi mai mici în România, numai că implementarea sa depinde de o modificare legislativă majoră.
Cum funcționează tehnologia geotermală cu buclă închisă
La prima vedere, pare complicat, dar lucrurile sunt destul de clare. Sistemele geotermale în buclă închisă presupun forarea la mare adâncime și introducerea unor conducte speciale, termoconductoare, care se unesc aproape de stratul de rocă magmatică. Acolo, temperaturile ajung la aproximativ 300°C. Sistemul funcționează ca un radiator uriaș: apa introdusă în conducte captează căldura rocilor, o aduce la suprafață și o transformă în energie termică sau chiar electrică, într-o centrală de cogenerare.
tehnologia nu extrage apă fierbinte din subteran, ci folosește apă din sursă proprie, recirculată. Nu necesită pompe, deoarece lichidul fierbinte urcă singur la suprafață prin fenomenul de termosifon natural. Și, poate cel mai important, nu utilizează fracturarea hidraulică, deci nu există risc de cutremure induse. Nici dioxid de carbon sau gaze cu efect de seră nu sunt eliberate.
Proiectul de 64 MW din Geretsride
În localitatea germană Geretsride (cu o populație de 26.000 de locuitori), proiectul dezvoltat de compania canadiană Eavor este operațional din noiembrie anul trecut și furnizează deocamdată doar energie electrică. Odată ce rețeaua de termoficare va fi gata, se estimează că tehnologia va putea produce căldură pentru 36.000 de gospodării sau electricitate pentru circa 22.400 de gospodării. Fiecare „Loop”, adică o buclă cu mai multe ramuri forate, generează 16 MW energie termică, pentru un total de 64 MW, sau poate produce 8,2 MW de energie electrică.
Iar primarul Michael Muller a explicat că, dincolo de orice ideologie, stabilitatea prețurilor este esențială pentru comunitate. „În cele din urmă, este vorba de o chestiune economică și e nevoie de un preț competitiv, altfel oamenii nu îl vor accepta. Și prețul competitiv este principalul motiv pentru care oamenii se schimbă, în opinia mea. asa ca, va fi un succes dacă poți livra energie ieftină și energie stabilă la un preț bun, deoarece, în cele din urmă, oamenii decid care este cea mai ieftină modalitate de a-și încălzi casa”, a declarat Michael Muller.
Marele impediment românesc: legislația
Reprezentanții industriei din România, grupați în Federația Patronală a Energiei (FPE), susțin acest demers de peste trei ani. E drept că potențialul este uriaș, dar există o problemă majoră.
Lipsa legislației.
„Ne aflăm în Geretsride pentru a arăta în termeni practici ceea ce înseamnă un proiect geotermal cu buclă închisă prin Federația Patronală a Energiei. Am început să explicăm publicului larg încă de acum trei ani de zile ce presupune această tehnologie, care sunt beneficiile, dar și faptul că am identificat care sunt pașii pe care îi mai avem de făcut în România pentru a putea implementa astfel de proiecte, și anume lipsa legislației”, a explicat Raluca Alexandra Covrig, director în cadrul FPE. Potrivit acesteia, soluția ar fi o modificare a Legii Minelor 85/2003, după modelul german. „Prin aplicarea Legii Minelor este posibilă implementarea acestei tehnologii”, a adăugat ea, subliniind că acceptanța socială în Germania a fost obținută prin dialog constant cu comunitatea.
Și interesul privat există deja (de altfel, OMV, compania-mamă a OMV Petrom, a anunțat în iunie 2023 achiziția unui pachet de 6,5% din Eavor, o tranzacție de 34 de milioane de euro). „Potențialul este uriaș în România și ar fi ideal să nu mai pierdem un tren, să spunem că ar fi fost posibil și ar fi fost foarte bine, ci chiar să transformăm acest potențial în realitate”, a conchis Covrig.
Timișoara, primul oraș interesat
Dar cine ar beneficia direct de o astfel de investiție? V-ați gândit, poate, la marile orașe cu sisteme centralizate de încălzire. Exact. Timișoara este unul dintre ele, iar City managerul Matei Creiveanu a fost prezent în delegație.
„Scopul principal este să vedem ceea ce teoretic oricum am studiat foarte în detaliu, să vedem cum funcționează pentru un municipiu real din Europa”, a declarat Creiveanu. Acesta a confirmat că potențialul geotermal în vestul țării este ridicat. „Da, cumva centura de Vest a României, axa Timișoara – Arad – Oradea sunt la marginea Bazinului Panonic și atunci potențialul e un pic mai bun sau gradientul de căldură e mai bun în zona aceasta. Teoretic, tehnologia e viabilă în toată țara, dar în zona aceasta e mai bună”.
Pentru Timișoara, miza este înlocuirea capacităților vechi pe cărbune. „Am vrea însă ca, odată cu tranziția de la cărbune, gazul să rămână doar o soluție pentru sarcinile de vârf, iar încărcarea de bază, adică ceea ce funcționează tot anul, să fie din resurse regenerabile. Și până acum, geotermalul cu circuit închis, de mare adâncime, e cea mai viabilă din punct de vedere economic soluție și cea mai sustenabilă”, a precizat City managerul.
Ce spun oficialii de la Energie și ANRMPSG
Până la urmă, mingea este în terenul autorităților. Casian Nițulescu, secretar de stat în Ministerul Energiei, a declarat că ministerul este implicat de aproximativ doi ani în acest subiect. „Ideea am îmbrățișat-o de la început ca o idee fantastică pentru a diversifica producția de energie electrică. România, știm foarte bine, are o producție de energie electrică diversificată, iar această tehnologie considerăm că poate să suplimenteze intermitențele de energie produsă din surse regenerabile, cum este energia fotovoltaică și eoliană”, a spus Nițulescu. Acesta a subliniat predictibilitatea noii surse, care poate funcționa 24/7, și a estimat că modificarea legii s-ar putea face rapid, chiar și în trei luni.
De la Autoritatea Națională pentru Resurse Minerale (ANRMPSG), președintele Adriana Petcu a confirmat că vizita este menită să ajute la adaptarea legislației. „Scopul vizitei de lucru a delegației ANRMPSG este de a afla informațiile legate de acest tip de proiect, experiența căpătată de cei care au dezvoltat acest proiect pentru a valorifica și în România acest tip de resursă. Sigur că informațiile obținute aici ne sunt utile să adaptăm legislația din România”, a declarat aceasta. „Dacă se va merge pe această variantă (schimbarea Legii Minelor – n.r.), s-au inițiat deja discuții în acest sens, vom analiza cu toți factorii implicați ca să găsim cea mai bună formă de modificare a legii și să asigurăm valorificarea acestei resurse”, a conchis Adriana Petcu.
