O persoană a murit în Găneasa, alta în Austria, după furtuni violente. Cum a lovit valul de căldură și ploi torențiale

Două decese au fost raportate în România și Austria după furtunile violente care au urmat valului de căldură extremă ce a traversat Europa în ultima săptămână. În România, o persoană a murit în Găneasa, localitate la vest de București, după ce a fost lovită de un copac prăbușit, iar în Austria o altă persoană a murit marți, în Austria Superioară, după impactul cu o creangă căzută.

Mai precis, Bucureștiul a fost lovit peste noapte de inundații care au produs pagube la clădiri și vehicule în toată capitala, iar în Austria furtunile cu grindină și ploi au provocat inclusiv alunecări de noroi în regiunea Tirol. Față de valul de căldură din zilele anterioare, când în România a fost emis cod roșu de caniculă luni, 30 iunie, cu temperaturi de până la 41 de grade Celsius, schimbarea de vreme a adus un alt tip de risc imediat: copaci căzuți, străzi inundate și intervenții de urgență sub presiune.

Victimele și pagubele arată costul direct al trecerii de la caniculă la furtuni

Cea mai clară miză este una umană. O persoană și-a pierdut viața în Găneasa, după căderea unui copac. În Austria, informațiile disponibile arată că victima de marți din Austria Superioară ar fi fost un bărbat, dar acest detaliu nu este confirmat.

Dar efectele nu s-au oprit la cele două cazuri mortale. În București, inundațiile din timpul nopții au afectat clădiri și vehicule în toată capitala. Asta înseamnă pierderi materiale pentru proprietari și o presiune suplimentară asupra serviciilor de intervenție, într-un interval foarte scurt după episodul de caniculă extremă.

Nu sunt anunțate până acum date privind numărul răniților sau o evaluare a pagubelor din București și Găneasa. Nici stadiul operațiunilor de intervenție ale serviciilor de urgență din Capitală nu este detaliat în informațiile făcute publice până acum.

Valul de căldură a mutat pericolul din termometre în stradă

Furtunile au venit după un episod de căldură extremă care a afectat o mare parte din Europa. Franța, Spania și Germania au trecut săptămâna trecută de pragul de 40°C, iar Marea Britanie a înregistrat cea mai fierbinte zi de iunie de până acum. În România, codul roșu de caniculă de luni, 30 iunie, a adus temperaturi de până la 41 de grade Celsius.

Potrivit Euronews, valul de căldură s-a deplasat treptat spre est, ajungând în Austria, Polonia și România, înainte ca fronturile de instabilitate să aducă ploi torențiale, grindină și rafale puternice. Pentru public, succesiunea aceasta contează dincolo de prognoză: aceeași perioadă de vreme extremă a produs întâi risc major pentru sănătate, apoi risc de accidente și distrugeri.

Iar bilanțul european al caniculei arată dimensiunea problemei. Temperaturile ridicate au fost legate de peste 1.300 de decese în exces înregistrate în Europa între 21 iunie și 28 iunie. Comparativ cu cele două decese raportate acum în România și Austria în urma furtunilor, cifra arată că efectul cel mai mare al episodului meteo rămâne cel al stresului termic, chiar dacă furtunile produc pagube mai vizibile într-un timp foarte scurt.

Infrastructura și serviciile de urgență sunt puse în fața unor episoade tot mai greu de absorbit

Succesiunea dintre caniculă și furtuni severe scoate în evidență vulnerabilitatea infrastructurii. În București, apa a afectat clădiri și mașini. În Tirol, ploile puternice au dus la alunecări de noroi. Sunt efecte diferite, produse de aceeași perioadă de instabilitate extremă.

Și impactul nu este doar material. Astfel de episoade mută presiunea asupra serviciilor de urgență, care trebuie să răspundă rapid la situații foarte diferite: probleme medicale cauzate de căldură, apoi intervenții după inundații, arbori prăbușiți sau blocaje provocate de furtuni.

Directorul-general al Organizației Mondiale a Sănătății, Tedros Adhanom Ghebreyesus, a legat direct temperaturile extreme de limitele infrastructurii europene.

„Stresul termic este adesea numit «ucigașul silențios», iar casele, locurile de muncă și școlile europene nu au fost construite pentru aceste temperaturi.”

Mesajul explică de ce efectele nu se văd doar în statistici medicale. Ele apar și în felul în care rezistă orașele, locuințele și rețelele urbane atunci când, după zile cu peste 40°C în unele state europene, urmează furtuni violente.

Ce se știe până acum în România

Informațiile confirmate indică un deces în Găneasa și pagube în București după inundațiile din timpul nopții. Nu au fost anunțate până acum măsuri imediate sau pe termen lung ale autorităților române legate de prevenirea unor astfel de tragedii, iar date privind întinderea exactă a pagubelor nu apar în informațiile disponibile.

Numai că tabloul general este deja conturat: România a trecut, luni, 30 iunie, printr-un cod roșu de caniculă cu până la 41 de grade Celsius, iar imediat după acest episod a apărut un front de furtuni capabil să producă victime și distrugeri. Acesta este faptul concret de urmărit și în zilele următoare, mai ales în zonele urbane unde copacii, clădirile și sistemele de scurgere sunt primele puse la încercare.

Ultimul bilanț public indică două persoane decedate, una în Găneasa, la vest de București, și una marți în Austria Superioară, după furtunile care au lovit cele două țări.