Parlamentarii și miniștrii, salarii brute de 24.000 de lei. Coeficienți majorați prin legea salarizării unitare.

Proiectul legii salarizării unitare, publicat recent în transparență decizională, aduce o majorare neașteptată a veniturilor pentru înalții demnitari. Ministrul interimar al Muncii, Dragoș Pîslaru, a modificat în creștere coeficienții de ierarhizare față de varianta lăsată de predecesorul său, Florin Manole. Astfel, deși valoarea de referință a scăzut pe hârtie la 4.100 de lei, parlamentarii, miniștrii și primarii se aleg cu salarii brute mai mari cu peste 1.000 de lei.

Dincolo de calculele matematice, decizia redesenează complet harta puterii financiare din aparatul administrativ. Câștigătorii direcți ai acestei reevaluări sunt chiar cei care urmează să voteze legea, în timp ce funcționarii de execuție din ministere acuză tăieri drastice. Practic, se adâncește prăpastia dintre decidenții politici și aparatul tehnic real, exact într-un an în care presiunea pe deficitul intern atinge cote de avarie.

Inițial, fostul ministru Florin Manole stabilise o grilă de coeficienți ceva mai reținută pentru vârful piramidei, raportată la o valoare de referință de 4.300 de lei pentru anul 2027. Regula de bază a rămas aceeași, respectiv un raport de 1 la 8 între cel mai mic și cel mai mare salariu din sectorul bugetar, structurat pe 12 grade salariale. Numai că, așa cum indică datele prezentate de Antena3 în cadrul emisiunii „Decisiv”, noile ajustări au răsturnat complet intenția inițială a documentului.

RecomandăriÎn România delegația SUA, descinde luni la București, discuții cu Bolojan și Ciolacu dar şi cu miniştrii şi parlamentarii români

Calculele care umflă veniturile aleșilor

Și totuși, cum funcționează exact această inginerie salarială? Potrivit surselor politice care au analizat impactul grilelor, secretul stă în jocul dintre coeficient și valoarea de referință. În cazul senatorilor și deputaților, coeficientul din varianta Manole era de 5,44. Prin înmulțirea cu 4.300 de lei, rezulta un salariu brut de 23.392 de lei. Actualul ministru a ridicat acest coeficient la 6,00. Aplicat la noua bază de 4.100 de lei, venitul brut urcă automat la 24.600 de lei.

O diferență netă în favoarea demnitarului.

Iar modificările vizează întreaga conducere a Parlamentului. Președinții comisiilor permanente trec de la un coeficient de 5,76 la 6,3, în timp ce liderii grupurilor parlamentare sar de la 5,82 la 6,5. Pentru președinții celor două camere legislative, multiplicatorul a fost majorat de la 7,00 la 7,5.

RecomandăriSalariile brute în rândul companiilor private au crescut în medie cu 9,4%

Cine câștigă și cine pierde în administrație

Dar generozitatea nu se oprește la porțile Palatului Parlamentului. Pentru funcția de prim-ministru, salariul brut crește de la 30.100 de lei la 30.750 de lei în noua formulă. Miniștrii plini primesc și ei un coeficient de 6,50, comparativ cu 6,26 în forma anterioară. E drept că există și câteva excepții minore la nivel guvernamental. Secretarii de stat, de pildă, înregistrează o ușoară scădere a coeficientului, de la 5,76 la 5,60.

În administrația locală, lucrurile stau la fel de bine pentru edili. Primarul general al Capitalei ajunge la un salariu brut de 26.650 de lei, beneficiind de un coeficient de 6,50 (față de 5,89 înainte). Președinții de consilii județene, primarii de sectoare și primarii municipiilor reședință de județ trec toți de la 5,31 la 6,00.

Revolta funcționarilor din ministere

În contrast puternic cu beneficiile acordate demnitarilor, liderii de sindicat avertizează că baza piramidei va suporta șocul reducerilor. Vasile Marica, președintele SED LEX, a criticat dur noua formă a proiectului legislativ (un document asumat acum de echipa interimară de la Muncă).

„A făcut la ghici. E un cadru special ca să creeze un haos. Legea nemulțumește pe absolut toată lumea. E aruncată în piață să creeze haos. Sunt oameni în ministere care pierd 5.000 de lei la salariu. În Ministerul Finanțelor, un șef, care stă acolo zi și noapte, care se judecă internațional, pierde 5.000 de lei la salariu. Un șef de serviciu pierde 4.000, un om de rând pierde 2.000. Este inadmisbil.” – Vasile Marica, președinte SED LEX

Până la urmă, cum se justifică o asemenea discrepanță între conducere și aparatul tehnic?

RecomandăriPrimarul Capitalei, conflict cu Ministerul Culturii. Mii de proprietari vizați de amenzi.

Actul normativ se află acum pe un traseu procedural contra cronometru. Documentul trebuie adoptat de Parlament până la finalul actualei sesiuni pentru a respecta termenul limită de 1 iulie 2026, asumat ferm prin PNRR. Decizia finală se mută în comisiile parlamentare, unde deputații și senatorii vor avea de votat exact grilele care le majorează propriile venituri.