Pasajul Basarab, 15 ani de risc. Bomba cu ceas a Capitalei

Mii de șoferi trec pe acolo în fiecare zi. Habar n-au. Oficial, ei circulă pe un șantier care nu a fost niciodată închis. Acum, după 15 ani de vorbe goale, un inginer structurist rupe tăcerea. Avertismentul său e brutal: Pasajul Basarab, cea mai mare construcție de infrastructură din oraș, este „foarte periculos”. Potrivit Digi24.

Vocea care lansează alerta este a lui Matei Sumbasacu. El a explicat marți, la Digi24, cum una dintre cele mai aglomerate artere din București a putut funcționa atâta amar de vreme în afara oricărui cadru legal, fără ca vreo instituție să-și asume răspunderea pentru viața oamenilor. Pur și simplu sfidează logica.

„Un gest de mare iresponsabilitate”. Cine răspunde?

„Este, este foarte periculos. Gândiți-vă că de 15 ani de zile, bucureștenii și nu nu mai folosesc Pasajul Basarab, folosesc deci o construcție fără ca ea să fi fost recepționată”, spune Sumbasacu. Un șantier deschis, pe scurt. Vina? Specialistul indică direct autoritățile, cele care au închis ochii la această anomalie un deceniu și jumătate, în timp ce oamenii de rând, plătitori de taxe, nu au nicio vină. Inginerul continuă tranșant: „Autoritățile în în momentul în care au pus la dispoziție acest acest pasaj fără fără a avea recepția semnată și apoi au continuat să-l să lase la dispoziția oamenilor, tot așa fără fără recepție, au făcut un gest de mare iresponsabilitate din punctul meu de vedere”. Întrebarea e simplă. În caz de dezastru, cine ar fi răspuns?

RecomandariPeste 500.000 de servere Windows abandonate sunt o bombă cu ceas

Basarab nu e singur. Lista neagră a pasajelor din București

Dar Basarab nu e un caz izolat. Nici pe departe. Problema e mult mai mare. Sumbasacu avertizează că o bună parte din infrastructura cheie a Capitalei e șubredă, un pericol real pentru oricine circulă prin oraș. Ironia sorții… „Nu doar nu doar pasajul de la Unirii, sunt sunt multe pasaje din din București care sunt într-o stare tehnică nesatisfăcătoare sau chiar critică”, a punctat el, numind și alte puncte roșii de pe hartă. Care sunt ele? „În situație critică sunt, dacă nu mă înșel, pasajul Pasajul Lujerului, Băneasa și Obor. Înseamnă că dacă continuăm să le folosim, ne aflăm în niște riscuri importante”.

Paradoxul birocratic: Cum a ajuns un pasaj „fantomă” în acte

Explicația pentru care cel mai important proiect de inginerie al orașului a devenit o fantomă în acte este de un absurd birocratic. Fără recepție, pasajul nu exista. Legal. Deci Primăria nu l-a avut niciodată în administrare. Consecința? Nu a intrat în niciun program de expertiză. Nici de întreținere. A fost abandonat. „Pasajul Basarab n-a făcut parte din acea tranșă de expertizări, pentru că oficial nu era, nu funcție de recepționat, deci nu funcție de trecut în administrarea Primăriei Capitalei”, lămurește Sumbasacu. Inacțiunea aceasta, care ne-a adus în punctul critic de azi, trebuie să aibă urmări, crede inginerul: „Această lipsă de acțiune care ne-a adus unde suntem… trebuie cumva penalizată.” Promisiuni au tot fost. Sumbasacu încheie amar: „Chiar glumeam acum acum câteva zile că dacă aș avea un leu pentru fiecare dată când un primar a spus în ultimii 15 ani că recepționează Pasajul Basarab, probabil aș avea undeva la 8-10 lei”. Doar vorbe.

Recepționat „în paragină”. Cât costă acum nota de plată?

Abia acum, după 15 ani, administrația actuală promite deblocarea. Primarul Ciprian Ciucu anunță că pasajul va fi, în sfârșit, recepționat. Dar cum? Exact așa cum arată: o ruină. O ruină scumpă. Scările rulante sunt moarte de ani de zile. Cele fixe sunt roase de rugină, balustradele sunt contorsionate de la accidente, iar pereții sunt plini de graffiti. Nepăsarea se vede la fiecare pas. Recepția e doar începutul. Apoi urmează intabularea. Apoi reabilitarea. Costurile vor fi uriașe, adăugându-se la cele 255 de milioane de euro plătite la inaugurarea din 2011 pentru a repara stricăciunile. Întrebarea finală e simplă și dureroasă: de unde vor veni banii pentru a plăti nota de plată pentru un deceniu și jumătate de indiferență?

RecomandariTancul rusesc de 277 de metri, o bombă cu ceas în Mediterana după explozii