Pensiile speciale și cele 231 mil. euro din PNRR. Reacția Comisiei Europene după decizia CCR
Comisia Europeană a reacționat după decizia Curții Constituționale a României privind pensiile speciale ale magistraților, însă soarta celor 231 de milioane de euro blocate din PNRR rămâne incertă. Executivul european analizează în prezent documentele trimise de România pentru a debloca fondurile.
Potrivit unui răspuns transmis de un purtător de cuvânt la solicitarea Digi24.ro, Comisia Europeană „a luat act” de hotărârea CCR. Reforma pensiilor speciale reprezenta un jalon cheie, asumat de România prin Planul Național de Redresare și Reziliență și inclus în cererea de plată numărul trei, trimisă în decembrie 2023.
Ce spune Comisia Europeană
Reprezentanții executivului european au confirmat primirea deciziei și analiza situației, fără a oferi detalii despre o posibilă rezolvare. „Comisia a luat act de decizia Curții Constituționale a României în ceea ce privește pensiile speciale”, se arată în răspunsul oficial.
Jalonul, în valoare de 231 de milioane de euro, a fost suspendat în mai 2025. Conform documentării, România a avut termen până pe 28 noiembrie 2025 să remedieze problemele indicate de Comisie, iar la acea dată a trimis o adresă în care explica modul în care a rezolvat deficiențele.
Evaluarea este încă în desfășurare la Bruxelles. „Comisia Europeană evaluează în prezent această cerere și informațiile aferente și va informa autoritățile române cu privire la constatările sale în timp util. Comisia nu poate comenta despre evaluările în curs”, au adăugat reprezentanții Comisiei.
Pîslaru: „Avem dovada îndeplinirii reformei”
Într-o intervenție la Digi24, imediat după decizia CCR, Dragos Pîslaru a afirmat că România poate demonstra acum că și-a îndeplinit angajamentul. Acesta a declarat că țara noastră „are dovada îndeplinirii reformei” și că o va trimite la Bruxelles.
„În sfârșit putem să punem și noi pe masă dovada îndeplinirii reformei așa cum ne-am asumat”, a continuat Pîslaru.
Recuperarea banilor, sub semnul întrebării
Cu toate acestea, nu există nicio garanție că România va mai primi cele 231 de milioane de euro, principala problemă fiind întârzierea cu care a fost adoptată reforma. Ministrul a explicat că va depune toate eforturile pentru a convinge Comisia, dar a recunoscut că termenul a fost depășit considerabil.
„Ceea ce vă pot spune este că odată ce punem această dovadă pe masă, primul lucru important este vedem cum o facem în așa fel încât Comisia Europeană să o ia în calcul. Din punctul meu de vedere, eu voi depune toate eforturile diplomatice, și formale, și informale, ca să afirm că reforma a fost îndeplinită. Nu vă pot răspunde dacă recuperăm banii, pentru că știm că discutăm de o întârziere de peste două luni peste data limită de 28 noiembrie, care era după o suspendare de șase luni din regulament. Deci, suntem mult cu termenul depășit”, a explicat ministrul.