Penuria de carburanți ne-ar putea lovi în 60 de zile, avertizează un expert

România s-ar putea confrunta cu o penurie de carburanți în cel mult două luni, pe fondul blocajelor din Orientul Mijlociu și al măsurilor anunțate de Guvern pentru limitarea prețurilor. Avertismentul vine de la Dumitru Chisăliță, președintele Asociației Energie Inteligentă (AEI), care explică mecanismul prin care am putea rămâne cu rezervoarele goale.

Când ar putea lovi criza

Deși riscul nu este iminent, specialistul în energie estimează că într-un interval scurt de timp, situația se poate schimba dramatic. Companiile importatoare s-ar putea reorienta rapid către piețe unde consumatorii sunt dispuși să plătească mai mult, lăsând România descoperită.

„Deci există un astfel de risc (să apară penuria – n.r.), dar nu cred că este specific momentului de astăzi. Cred că undeva într-un interval, poate de o lună sau maxim două, da, atunci va fi foarte probabil. De ce? Pentru că dacă lucrurile vor rămâne așa cum sunt astăzi, adică dacă blocajele acestea vor exista în continuare, într-adevăr, vor fi țări și consumatori dispuși să ofere tot mai mult, deci chiar mai mult decât rezultă dintr-un calcul contabil. Apărând acest lucru, într-adevăr, companiile se vor reorienta”, a explicat Dumitru Chisăliță.

dacă blocajele persistă, în maximum 60 de zile am putea vedea primele semne ale unei crize la pompă.

O măsură „total inechitabilă”

Plafonarea marjelor comerciale, măsura prefațată de Guvern, este văzută de specialist ca o intervenție care lovește selectiv și nedrept. Spre deosebire de măsura din 2022, când statul și companiile împărțeau efortul reducerii de 50 de bani, acum întreaga povară pare să cadă pe umerii operatorilor economici.

„Mai apare o problemă legată, dacă vrei, hai să spunem, de gentleman. Adică măsurile acestea sunt măsuri care sunt exclusiv făcute de alții. Adică eu, stat, vin, dau niște măsuri, dar măsurile trebuie să le fac alții. Eu nu fac nimic, eu nu dau nimic de la mine, eu iau tot banii ăia pe care îi luam și înainte. Adică este o abordare total inechitabilă”, susține Chisăliță.

Iar această abordare ar putea genera o sfidare din partea companiilor. „Dacă îți aduci aminte, în 2022 a fost o chestie echitabilă. Eu dau 25 de bani, tu dai 25 de bani, adică da, fac un efort și tu faci un efort. Dar când eu vin și zic: «Fii atent, doar tu să faci un efort», în condițiile în care da, s-ar putea ca slovenul să zică: «La mine nasol, ia haideți voi la mine cu produse» sau ungurul sau, nu știu, cei din Bahamas sau de unde or fi, da, deci la un moment dat se vor reruta.”

Scădere de 50 de bani, dar de scurtă durată

Potrivit calculelor expertului, impactul imediat al măsurii ar fi o reducere de aproximativ 50 de bani pe litru. Marja comercială la motorină este în prezent de circa 9%, iar costul aditivării de 2-3%. Reducerea la jumătate a acestora ar duce la o ieftinire de 5%, ceea ce ar coborî prețul mediu al motorinei standard de la 9,91 lei/l la 9,41 lei/l.

Efectul va fi, însă, temporar.

Numai că bucuria șoferilor va fi de scurtă durată. „Dacă apare ordonanța, o să vedem o scădere a prețului. Din calcule mele, grosier, așa a fost cam 50 de bani, dar pe trendul de creștere a prețului săptămâna viitoare sau mă rog, prima săptămână din aprilie vom avea tot prețul de astăzi. Adică zic că va fi o burtă așa, după care lucrurile vor reveni tot la nivelul prețurilor de azi”, a explicat președintele AEI.

Stocurile de urgență, o soluție pe hârtie?

La prima vedere, România stă bine. Avem stocuri de urgență de peste 2 milioane tone echivalent petrol (tep), cu un grad de realizare de peste 102%, suficiente teoretic pentru 90 de zile de consum. Problema e că aproximativ jumătate din aceste stocuri sunt păstrate în alte state din Uniunea Europeană.

Și aici lucrurile se complică. V-ați gândit vreodată cum ajung rezervele alea înapoi în țară în caz de criză? Chisăliță avertizează că multe dintre aceste stocuri sunt, de fapt, niște hârtii. „Problema aici în felul următor: majoritatea stocurilor sunt niște tichete, sunt niște hârtii. Depinde ce scrie mai departe în acel ticketing. Adică în cât timp se transformă hârtia în cantitate.”

Mai mult, aducerea lor în țară implică o logistică infernală. „Până la transport, e logistica, pentru că ție îți trebuie logistică, îți trebuie punct de încărcare, îți trebuie depozitare, îți trebuie trenul să transport, îți trebuie punct de descărcare, îți trebuie perioadă de rafinare. Tu, de exemplu, dacă aduci astăzi în țară țițeiul, tu trebuie să-l mai ții 20 de zile până pornești rafinării”, a conchis expertul.

Cine câștigă, de fapt, din plafonare

Dincolo de cifre, măsura plafonării marjelor rearanjează piața în favoarea celor puternici. În timp ce companiile mari, integrate, pot muta costurile pe alte produse sau optimiza contabil profiturile, firmele mici și independente nu au aceste opțiuni și riscă să dispară.

„Compania mare își mută profitul în alte verigi ale lanțului; compania mică rămâne blocată exact în segmentul unde marja este limitată. Una se adaptează. Cealaltă dispare”, arată analiza AEI.

Paradoxul, explică Dumitru Chisăliță, este că o măsură menită să protejeze consumatorul poate duce, pe termen lung, la efectul opus: mai puțină concurență și prețuri mai mari. „Și atunci prețurile cresc, dar fără să mai poți da vina pe «criză»”.