Peste 125 de delfini morți găsiți în Marea Neagră de la începutul războiului
Războiul declanșat de Rusia în Ucraina riscă să provoace daune majore ecosistemului Mării Negre, avertizează cercetătorii. Poluarea provocată de explozii și activitatea militară intensă împinge marea spre un „punct de cotitură”, în timp ce numărul delfinilor, indicatori ai sănătății ecosistemului, pare să scadă alarmant. Doar în primul an de război au fost înregistrate aproximativ 125 de exemplare moarte pe litoralul ucrainean.
Un ecosistem deja fragil, sub presiune extremă
Înainte de invazia Rusiei din 2022, în Marea Neagră trăiau trei specii de delfini. De la începutul conflictului, însă, tot mai multe cadavre au fost descoperite pe țărm. După cele 125 de cazuri din primul an, cercetătorii au documentat alte zeci de cazuri și anul trecut. Specialiștii cred, e drept, că numărul real ar putea fi mult mai mare.
Marea Neagră este un ecosistem deosebit de vulnerabil. V-ați gândit vreodată că aproximativ 82% din volumul apei sale conține hidrogen sulfurat? Practic, viața marină există doar în stratul superior oxigenat. Iar explozia barajului Kahovka din 2023 a agravat dramatic situația, după ce cantități uriașe de poluanți, metale grele și resturi organice au ajuns în fluviul Nipru și, de acolo, direct în mare. Până la urmă, specialiștii numesc această combinație un adevărat „pumn toxic” pentru viața marină.
Poluare, epave și monitorizare imposibilă
O cauză importantă a mortalității delfinilor ar putea fi poluarea chimică și acustică. Folosirea sonarului de către nave și submarine este extrem de dăunătoare pentru aceste mamifere. Dar cum poți evalua exact pagubele? Aici e problema.
Monitorizarea este aproape imposibilă. Navele de cercetare nu pot ieși în larg din cauza minelor marine, a dronelor și a bombardamentelor constante. Mai mult, multe instituții de cercetare au pierdut personal: bărbații au fost mobilizați în armată, iar o parte dintre cercetătoare au plecat din țară. Oamenii de știință se bazează acum pe date limitate, cum ar fi imagini din satelit sau probe colectate de pe litoral.
Și imaginile din satelit nu arată bine deloc. Ele indică scurgeri de petrol provenite de la nave avariate sau scufundate (unele militare), dar și o activitate navală intensă. În unele zone au fost observate deja plante invazive și modificări neobișnuite ale culorii apei, semne clare că ecosistemul suferă schimbări rapide și profunde.
Impactul ajunge și pe litoralul românesc
Efectele nu se limitează la zona de conflict. Marea Neagră este un ecosistem comun, iar ce se întâmplă în nord afectează, inevitabil, și litoralul României. Curenții marini și poluanții transportați de fluvii mari, precum Dunărea sau Niprul, pot influența biodiversitatea, pescuitul și calitatea apei de-a lungul întregii regiuni. Specialiștii români au avertizat nu de puține ori că sănătatea ecosistemului depinde de stabilitatea întregului bazin.
„Marea Neagră ar putea fi deja aproape de un punct critic”, avertizează cercetătorii implicați în monitorizarea regiunii.
Deteriorarea mediului în timpul războiului ar putea avea consecințe pe termen lung pentru toate statele riverane, inclusiv pentru noi. Iar asta nu e o simplă ipoteză, ci o realitate care se conturează sub ochii noștri.
