Bolojan avertizează că indexarea pensiilor din 2027 trebuie susținută de buget

Premierul interimar Ilie Bolojan avertizează că viitorul cabinet condus de premierul desemnat Luca Niculescu trebuie să găsească bani pentru majorările de venituri promise, respectând totodată deficitul de 5,2% din produsul intern brut (PIB) pentru 2027. Avertismentul privește un program care propune indexarea pensiilor și o nouă lege pentru salarizarea angajaților statului.

În interviul acordat Digi24 vineri seară, 16 octombrie 2026, Bolojan a criticat schimbarea de poziție pe care o atribuie Partidul Social Democrat (PSD) în privința legii salarizării. „Trebuie să se întrebe unii când au fost băuți”, a declarat Ilie Bolojan, premier interimar și președinte al Partidul Național Liberal (PNL), potrivit BZI.

El susține că social-democrații nu au sprijinit adoptarea legii în august, deși aceasta reprezenta un jalon, adică un angajament de îndeplinit, din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR). Potrivit lui Bolojan, ratarea termenului a însemnat pierderea a 770 de milioane de euro. Critica sa vizează întârzierea: consideră necesară legea, reluată acum în program, dar spune că aprobarea la timp ar fi evitat pierderea banilor.

Indexarea pensiilor este propusă de la 1 ianuarie 2027

Peste 4,5 milioane de pensionari ar putea beneficia de venituri mai mari după doi ani în care pensiile au rămas înghețate. Niculescu a anunțat la Euronews România că indexarea va avea loc anul viitor, iar procentul va fi prezentat după rectificarea bugetară și evaluarea finanțelor statului. El a precizat că cheltuielile trebuie încadrate în angajamentele asumate față de creditori și Comisia Europeană.

Programul pentru perioada 2026-2028, depus de premierul desemnat în Parlament, stabilește următoarele direcții pentru venituri:

• Pensiile ar urma să fie indexate începând cu 1 ianuarie 2027.
• Elaborarea legii salarizării publice este propusă pentru 2027 și ar privi veniturile a peste 1 milion de angajați ai statului. Programul nu prevede majorări salariale pentru sectorul public.
• Salariul minim ar urma să fie actualizat la fiecare 12 luni și ar putea crește în 2027.

Potrivit Euronews România, programul înaintat Parlamentului nu conține o estimare precisă a costurilor acestor măsuri.

În paralel, documentul urmărește ca salariile plătite de stat să ajungă la o pondere de 7,9% din PIB până în 2031. Viitorul cabinet trebuie astfel să aplice politica de venituri în cadrul obiectivului de reducere a cheltuielilor de personal raportate la economie.

Bolojan admite că un viitor guvern nu va putea evita ajustarea pensiilor sau a salariilor. În explicația sa, plafonarea veniturilor timp de doi ani, însoțită de inflație, a redus puterea de cumpărare.

Euronews România a relatat și îndoieli privind finalizarea legii salarizării, pe fondul negocierilor politice, precum și estimarea că viitorul cabinet ar putea avea un mandat de cel mult șase luni. Analiștii citați de publicație au invocat presiunea dobânzilor și necesitatea reducerii deficitului pentru diminuarea acestora și a inflației.

Restanțele magistraților adaugă obligații de plată bugetului

O altă presiune financiară invocată de Bolojan privește drepturile salariale restante ale magistraților. Întrebat despre aceste obligații, el a prezentat informațiile primite la Guvern în ziua interviului: „Informația pe care am primit-o chiar astăzi la Guvern a fost de 10 miliarde de lei, la care se adaugă aproximativ 2,5 miliarde de lei penalități și așa mai departe. O sumă de 12,5 miliarde”, a spus Bolojan, conform Stiripesurse.

Pentru a compara obligațiile față de magistrați cu fondurile discutate pentru majorarea salariilor din sectorul public, exprimate în lei, premierul interimar a afirmat: „Vă rog să vă gândiți ce gândesc oamenii din România când la legea salarizării am avut pentru 1,2 milioane de bugetari o anvelopă de creștere între 8 și 12 miliarde și la o singură categorie profesională avem o sumă asemănătoare, pe lângă sistemul de salarizare care este destul de stimulativ”, a adăugat el.

În privința posibilității de plată din bugetul anului viitor, răspunsul său a fost: „Vă puteți imagina că este o piatră de moară pusă pe bugetele noastre”, a apreciat premierul interimar.

Bolojan susține că există peste 20.000 de procese câștigate pe teme salariale în sistemul public, o situație pe care o consideră neobișnuită în comparație cu alte țări europene. În opinia sa, o lege coerentă ar trebui să reducă diferențele nejustificate dintre salarii și să prevină litigii care generează noi cheltuieli.

Obligațiile estimate de el trebuie deosebite de litigiul încheiat definitiv joi, 15 octombrie. Înalta Curte de Casație și Justiție a câștigat procesul împotriva Guvernului și Ministerului Finanțelor privind asigurarea banilor pentru plata unor restanțe salariale ale magistraților. Instanța supremă a respins recursul celor două instituții împotriva hotărârii pronunțate la 5 mai de Curtea de Apel București.

Acel proces privește aproximativ 4,8-5 miliarde de lei, aferente unor majorări salariale stabilite retroactiv prin hotărâri judecătorești. Drepturile fuseseră recunoscute în instanță, iar disputa a vizat inclusiv obligația autorităților de a asigura finanțarea plăților.

La 7 octombrie, Curtea Constituțională declarase inadmisibilă sesizarea prin care Guvernul Bolojan invoca posibilitatea unui conflict juridic de natură constituțională cu instanța supremă.

Legea salarizării revine după negocierile eșuate din august

În august, Guvernul interimar a căutat sprijin politic pentru lege, inclusiv în negocieri coordonate de Administrația Prezidențială. Discuțiile nu au produs adoptarea actului înaintea termenului din PNRR. Bolojan a anunțat public pierderea finanțării la 31 august, susținând că Executivul încercase să găsească un consens, fără să obțină sprijinul necesar.

Noua propunere de guvernare, elaborată de Niculescu împreună cu PSD, reia procesul legislativ în anul următor. Bolojan a remarcat și menținerea altor măsuri contestate anterior de social-democrați: reducerea unor impozite pentru firme și valorificarea unor participații minoritare ale statului, adică pachete de acțiuni care nu asigură controlul asupra companiilor. El leagă această ultimă măsură de nevoia de capital a companiilor românești.

Premierul interimar a precizat însă că nu parcursese programul înaintea interviului. Comentariile sale se bazau pe ceea ce îi transmiseseră colegii și pe propunerile prezentate public.

Niculescu nu exclude alte majorări de taxe

Premierul desemnat a spus că evită promisiunile înainte de a cunoaște execuția bugetară de la sfârșitul anului și situația fondurilor din PNRR. Nu exclude noi creșteri de taxe, iar măsurile fiscale urmează să fie cuprinse în legea bugetului.

Propunerile fiscale au calendare și beneficiari diferiți:

• Impozitele pe case și apartamente ar putea crește în 2027 pentru proprietari, odată cu trecerea treptată la taxarea în funcție de valoarea de piață.
• Programul prevede ca, de la 1 ianuarie, companiile să nu mai plătească impozitul minim pe cifra de afaceri.
• PSD propune ca mamele și veteranii de război să nu mai datoreze contribuția la sănătate.

În domeniul energiei, facturile ar putea crește cu peste 20% în perioada următoare. Niculescu intenționează să păstreze sprijinul destinat persoanelor vulnerabile, iar PSD propune un pachet de solidaritate pentru persoanele din medii defavorizate. Documentul include și investiții de miliarde, alături de măsuri pentru relansarea economiei și reforma administrației publice.

Dobânzile limitează banii disponibili pentru alte cheltuieli

După obiectivul pentru 2027, programul propune un deficit de 3,2% din PIB în 2029 și coborârea sub 3% în 2030. Pentru datoria publică, urmărește stabilizarea sub 64% din PIB, apoi reducerea acesteia.

Bolojan consideră că ținta pentru anul viitor respectă angajamentele României. El susține însă că dobânzile plătite de stat sunt printre cele mai mari din Europa, aproape duble față de cele suportate de alte state, deși îndatorarea de peste 60% din PIB se află sub media europeană.

În comparația sa, povara finanțării este asemănătoare celei pe care ar suporta-o un stat cu datorie de peste 100% din PIB. Această raportare privește costurile dobânzilor, nu nivelul efectiv al datoriei publice românești. Plata dobânzilor și înlocuirea împrumuturilor ajunse la scadență reduc, spune el, fondurile pentru alte cheltuieli.

Liderul liberal acuză guvernările anterioare că au finanțat cheltuieli prin împrumuturi și au acumulat dezechilibre. Tot el susține că reformele cheltuielilor promovate în mandatul său au fost blocate de conflictele din coaliție, iar prevederi deja adoptate nu au fost aplicate înainte de demiterea Guvernului.

În evaluarea sa, programul rămâne o declarație de intenție, iar rezultatele depind de miniștri, de identificarea banilor și de reducerea risipei. Bolojan avertizează că promisiunile fără susținere economică produc așteptări neonorate, nemulțumire și vot antisistem. El consideră reforma cheltuielilor și creșterea competitivității necesare pentru finanțarea investițiilor și a veniturilor.

Votul de învestitură este așteptat în săptămâna următoare

În privința susținerii politice, Bolojan a spus că executivul propus rezultă din deciziile președintelui Nicușor Dan și ale PSD. A invocat și nominalizarea Guvernului Veștea, despre care consideră că nu a servit interesului PNL, ci posibil celui al social-democraților.

El a descris relația cu șeful statului ca fiind una instituțională normală. Întâlnirea lor de miercuri seară, la Bruxelles, nu a privit votul de învestitură, potrivit explicațiilor premierului interimar. Cei doi erau cazați în același hotel și au discutat, împreună cu membri ai echipelor, despre agendele zilei următoare, inclusiv viitorul buget al Uniunii Europene.

Bolojan fusese prezent la inaugurarea unui birou al Federației Patronale Române Concordia, pentru a-i încuraja pe cei care muncesc și investesc în România. În privința colaborării dintre instituții, el a arătat că proiectele dificile au nevoie de parteneriate între președinte, Guvern și Parlament, dar și de timp pentru a fi puse în practică.

Premierul interimar consideră că lipsa unui guvern poate aduce țării costuri și dificultăți, iar responsabilitatea funcției trebuie să primeze în fața calculelor politice. El a subliniat și răspunderea președintelui pentru evoluțiile din țară, precizând că eventualele mesaje personale i le va transmite direct.

Potrivit calendarului indicat de Bolojan în interviul din 16 octombrie, cabinetul propus de Luca Niculescu urmează să ajungă la votul de învestitură din Parlament în săptămâna următoare.