Peste 80% din tratamentele oncologice sunt în privat. Ordinul CNAS poate restrânge accesul pacienților

Casa Națională de Asigurări de Sănătate pregătește un ordin care ar condiționa accesul pacienților cu cancer la tratamente oncologice în sectorul privat de o formulă ce stabilește dacă sistemul public este sau nu „excedat”. Miza este directă: într-un sistem în care privatul asigură acum peste 80% dintre tratamentele medicamentoase și de radioterapie, orice restrângere a contractării poate însemna întârzieri la tratament sau costuri transferate către pacient.

Decizia vine într-un moment în care România conduce clasamentul mortalității evitabile din Uniunea Europeană și rămâne la coada clasamentului la screeningul oncologic. Iar în oncologie, timpul pierdut nu este o problemă administrativă, ci una medicală. O amânare de câteva săptămâni poate schimba prognosticul.

Propunerea CNAS urmărește să definească, printr-un calcul standardizat, momentul în care sistemul public nu mai face față și poate apela la privat. Numai că, în forma descrisă de actorii din sistem, efectul poate fi opus celui declarat: limitarea accesului exact acolo unde infrastructura deja funcțională este în sectorul privat, iar capacitatea publică rămâne insuficientă.

RecomandăriCifrele oficiale despre vilele RAAPPS. Cât plătesc demnitarii chirie la stat în București

Ce se schimbă pentru pacienți

În prezent, în Capitală, sistemul public nu este considerat „excedat” potrivit legii în vigoare. Asta blochează intrarea oricărui nou operator privat în contract cu CNAS, chiar dacă există cerere și chiar dacă pacienții așteaptă. Pentru bolnav, diferența este simplă: dacă serviciul nu este decontat prin contract cu Casa, alternativa rămâne fie lista de așteptare, fie plata din buzunar.

Imaginea din spitalele publice este cunoscută de ani buni. Holurile Institutului Oncologic din București sunt pline de pacienți bolnavi de cancer care așteaptă, uneori ore sau o zi întreagă, de cel puțin 15 ani. Managerul unității, Daniela Zob, explică aglomerația și prin organizarea tratamentului în aceeași zi, dar și prin lipsa de personal.

„Oamenii așteaptă pentru că aleg să aștepte să-și facă tratamentul în aceeași zi și să nu facă două drumuri. Pentru că în alte clinici vin, recoltează și vin a doua sau a treia zi la tratament când vine rezultatul analizelor. Din păcate, nu putem angaja personal nou, având în vedere că-s posturile blocate”, a declarat Daniela Zob, managerul Institutului Oncologic București.

Și aceeași sursă admite că pe segmentul de radioterapie există capacitate privată semnificativă în jurul Capitalei. Estimarea invocată este de aproximativ 40 de centre private de radioterapie în zona București-Ilfov. Problema nu este, așadar, lipsa totală de infrastructură, ci felul în care aceasta poate fi folosită prin contractare publică.

RecomandăriChiriile partidelor din patrimoniul statului. PNL plătește 1.000 de euro pe 20.000 mp.

De ce ordinul ridică obiecții

Criticii proiectului spun că CNAS confundă două roluri diferite: cel de cumpărător strategic de servicii pentru pacient și cel de administrator care încearcă să păstreze un echilibru între public și privat. Când aceste două obiective intră în conflict, pierderea este suportată de pacientul care are nevoie de tratament imediat.

Potrivit Observatornews, reprezentanți ai organizațiilor de pacienți, ai furnizorilor privați și medici din sistem susțin că nu există în Europa un model în care accesul la servicii oncologice să fie decis printr-o formulă matematică aplicată abstract, fără raportare la urgența clinică și la distribuția reală a capacității medicale.

„Ei nu pot nici în acest moment cu privat cu tot, d-apoi dacă ar introduce aceste restricții, suntem condamnați la moarte cu siguranță”, a spus Cezar Irimia, președintele FABC.

Și dinspre sectorul privat argumentul este pragmatic. Investițiile în aparatură și infrastructură au fost deja făcute, iar blocarea contractării nu creează capacitate nouă în stat, ci doar mută presiunea pe un sistem public care operează deja la limită în multe zone. Cristian Hotoboc, președintele PALMED, a rezumat această logică prin comparația cu costul dotării unor noi spitale publice, în condițiile în care infrastructura există deja în privat.

RecomandăriRevolta care schimba totul în spitale. Ce cer medicii rezidenti dupa tragedia de la Floreasca

Prof. dr. Victor Costache merge mai departe și susține că ordinul ar ridica inclusiv probleme de compatibilitate cu legislația românească și europeană. Formula ar transforma accesul la tratament într-un calcul administrativ, nu într-o decizie construită în jurul nevoii medicale.

„Nu trebuie să alegem între privat și public, trebuie să alegem pacientul. Spre exemplu, în oncologie o lună sau două luni poate să însemne diferența pentru un pacient, și-atunci nu putem să facem un calcul matematic, oncologia nu ține de matematică, oncologia ține de șansa la viață”, a declarat Horia Vlădescu, managerul unei clinici private de imagistică.

Ce spune CNAS

Președintele CNAS, Horațiu Moldovan, susține că intenția este tocmai evitarea blocajelor și introducerea unui criteriu „clar” și „transparent” pentru definirea depășirii capacității sistemului public. El a invocat cazurile în care pacienții sunt nevoiți să se deplaseze în alte județe pe distanțe mari pentru radioterapie, chimioterapie sau alte intervenții.

Dar aici rămân mai multe întrebări fără răspuns public. Nu sunt prezentate criteriile exacte ale formulei matematice, nu există în dosarul public o estimare a impactului bugetar și nu este clar dacă Ministerul Sănătății susține varianta pregătită de CNAS. La fel, nu este anunțat un plan de investiții concrete care să crească rapid capacitatea spitalelor publice, astfel încât limitarea accesului la privat să fie dublată de o alternativă reală în sistemul de stat.

Paradoxul sistemului

România are, simultan, mortalitate evitabilă foarte ridicată, screening redus și dependență majoră de furnizorii privați pentru tratamente oncologice esențiale. A restrânge accesul la această rețea fără a crește imediat oferta publică ar însemna, în practică, cozi mai lungi, deplasări în alte orașe și presiune financiară suplimentară pentru familii.

Dar efectele nu se opresc la pacient. Pentru spitalele publice, un asemenea ordin poate însemna încărcare suplimentară fără personal nou, în condițiile în care managerii spun deja că posturile sunt blocate. Iar pentru buget, economiile eventuale rămân neclare dacă ele produc, de fapt, tratamente întârziate și complicații mai costisitoare ulterior.

Ordinul pregătit de CNAS nu are, în datele disponibile, o dată oficială de intrare în vigoare și nici forma finală publicată. Ce urmează este etapa în care textul trebuie asumat formal de CNAS, iar criteriile de calcul, impactul bugetar și poziția Ministerului Sănătății vor trebui clarificate public înainte de semnare și aplicare.