Jurnalul Național
Știri și analize

Caută în Jurnalul Național

Externe

Petrolul prin Strâmtoarea Ormuz ar putea scădea la 8,5 milioane de barili pe zi în 2030 dacă riscurile pentru nave persistă

Ioana Matei ·
Mai multe nave, inclusiv un petrolier de mari dimensiuni și nave de escortă militară, navighează pe mare sub u
Foto: MC2 Bryan Blair / Wikimedia Commons (Public domain)

Prin Strâmtoarea Ormuz ar putea trece în 2030 doar 8,5 milioane de barili de petrol pe zi, față de 20 de milioane înaintea războiului cu Iranul, arată Agenția Internațională a Energiei (AIE) în raportul prezentat la 19 noiembrie 2026. Estimarea privește o rută importantă pentru aprovizionarea lumii, dar nu anunță o reducere sigură a livrărilor către România.

Cifra pentru 2030 apare într-un scenariu în care riscurile pentru navele care trec prin Ormuz durează, iar țările găsesc alte drumuri și surse de petrol. AIE precizează că scenariile sale arată ce s-ar putea întâmpla în anumite condiții, nu ce se va întâmpla sigur.

Ce ar reduce traficul de petrol prin Ormuz

În scenariul cu riscuri prelungite pentru nave, necesarul de petrol transportat prin strâmtoare ar putea coborî sub 2 milioane de barili pe zi până în 2035. Valorile arată cât petrol ar mai avea nevoie să treacă pe acolo, nu cât petrol ar produce sau ar consuma lumea.

Schimbarea depinde de construirea unor conducte care ocolesc strâmtoarea, de creșterea producției în alte locuri și de scăderea cererii de petrol a țărilor importatoare. AIE arată că proiecte de conducte cu o capacitate de aproximativ 7 milioane de barili pe zi sunt în construcție sau încă în analiză. Dacă ar fi realizate, ar costa, după estimarea agenției, aproximativ 40 de miliarde de dolari și ar adăuga circa 2 dolari la costul unui baril exportat din Orientul Mijlociu. Acești 2 dolari nu reprezintă o scumpire calculată la pompele din România.

În 2025, prin Ormuz au trecut zilnic aproape 15 milioane de barili de țiței și aproximativ 5 milioane de barili de produse petroliere, potrivit AIE. Împreună, aceste fluxuri explică nivelul de aproximativ 20 de milioane de barili pe zi folosit drept comparație pentru perioada de dinaintea crizei.

Cât petrol din regiune ajunge direct în Europa

Aproximativ 600.000 de barili de țiței pe zi din fluxurile regiunii erau direcționați către Europa, adică circa 4% din acele fluxuri, arată datele AIE despre Ormuz. Înaintea crizei, aproximativ 80% din petrolul și aproape 90% din gazul natural lichefiat care traversau strâmtoarea mergeau către Asia. Aceste procente descriu destinația transporturilor prin Ormuz, nu partea lor din consumul Europei.

Raportul AIE nu calculează cât din petrolul folosit în România a trecut prin strâmtoare. Pentru Uniunea Europeană, Eurostat arată că, în 2025, cei mai mari parteneri la importurile de uleiuri petroliere au fost Statele Unite, cu 15,1%, Norvegia, cu 14,4%, și Kazahstanul, cu 12,7%. Datele pentru întreaga Uniune nu stabilesc însă traseul petrolului cumpărat de România.

Ce au decis deja țările membre AIE

Conflictul care a perturbat transporturile de petrol prin Ormuz a început la 28 februarie 2026, potrivit AIE. La 11 martie, când exporturile de țiței și produse rafinate prin strâmtoare coborâseră sub 10% din nivelul anterior conflictului, cele 32 de state membre ale agenției au decis să pună la dispoziția pieței 400 de milioane de barili din rezervele de urgență. Aceasta a fost o decizie luată atunci; scăderea traficului la 8,5 milioane de barili pe zi în 2030 este doar un rezultat posibil al schimbărilor descrise în raport.

Pentru gazul natural lichefiat exportat din Golf, AIE arată că nu există o rută fezabilă de ocolire a Strâmtorii Ormuz. Agenția avertizează și că rutele alternative pentru petrol pot fi afectate dacă instabilitatea din Orientul Mijlociu continuă.