Planul american de 100 de milioane de dolari pentru Cuba. Ce se întâmplă la Havana

Administrația de la Washington forțează o schimbare istorică de regim la Havana, punând pe masă un pachet financiar masiv și un ultimatum diplomatic clar. Directorul CIA, John Ratcliffe, a efectuat o vizită neașteptată în insulă pentru a cere direct renunțarea la comunism și eliberarea deținuților politici.

Dincolo de declarațiile oficiale, miza reală este eliminarea ultimei redute care sfidează deschis interesele americane în regiune de peste șapte decenii. O prăbușire a sistemului cubanez ar consolida definitiv influența SUA în America Centrală și ar bloca accesul strategic al agenților secreți din Rusia și China în proximitatea coastelor din Florida.

Ultimatumul diplomatic și presiunea economică

Acest efort se înscrie într-o tendință observată încă din anii ’60, însă strategia a devenit mult mai agresivă sub coordonarea actualilor decidenți republicani. Pe fondul deciziei SUA de a strânge la maximum menghina sancțiunilor, insula se confruntă cu o criză energetică severă, cu pene de curent care durează chiar și 22 de ore pe zi.

RecomandariNetanyahu cere oprirea ajutorului militar american de 3,8 miliarde dolari. Planul pe 10 ani

Și totuși, cum s-a ajuns la acest blocaj total? publicată recent de Adevarul, politologul Caterina Preda explică tactica americană.

„Vedem acum, ultima etapă a forțării schimbării de regim la Havana de către actuala administrație Trump. Acum o săptămână a fost această vizită neașteptată a directorului CIA la Havana, care s-a întâlnit cu reprezentanții regimului și le-a făcut din nou această ofertă de a schimba lucruri esențiale în organizarea regimului, adică renunțarea la comunism, care e înscris în Constituție, și eliberarea prizonierilor politici. și le-a transmis și că administrația Trump e gata să le ofere un pachet de 100 de milioane de dolari.” – Caterina Preda, Universitatea din București

Dar lucrurile stau puțin diferit când vine vorba de reacția liderilor comuniști. Refuzul acestora era previzibil, fiind parte din mitul fondator al revoluției cubaneze de a nu ceda niciodată în fața cerințelor americane. Tensiunile juridice s-au acutizat după ce Departamentul de Justiție al SUA l-a pus sub acuzare pe Raúl Castro pentru doborârea a doua avioane civile în 1996, un incident soldat cu victime în rândul organizațiilor care ajutau migranții.

RecomandariBombardierul american B-21 de 750 milioane dolari a trecut testul realimentării

O paralelă istorică cu România comunistă

Situația internă se degradează rapid pe zi ce trece. Populația trăiește printre gunoaie din lipsa combustibilului, în timp ce nomenclatura de partid își menține privilegiile intacte.

„E această mare diferență pe care noi în România o știm, de altfel. Ne amintim cum trăia populația și cum trăiau nomenclatura și familia lui Nicolae Ceaușescu. E cam aceeași situație, cu marea diferență că în Cuba nu există acest cult al personalității, iar totul e făcut în secret, departe de ochii populației.” – Caterina Preda, Universitatea din București

Iar izolarea diplomatică a Havanei este aproape completă. Până și sprijinul tradițional venit de la Moscova s-a diminuat mare, deși americanii au permis recent accesul unui petrolier rusesc pentru a evita o catastrofă umanitară imediată.

Efectul de domino în regiune

Presiunea exercitată de secretarul de stat Marco Rubio (el însuși cu origini cubaneze) vizează un orizont de timp specific. Datele alese pentru declarații nu sunt deloc întâmplătoare. Mesajele dure au fost lansate pe 20 mai, ziua independenței cubaneze din 1902.

Cifrele vorbesc de la sine.

Fără susținerea financiară externă, regimul condus din umbră de Raúl Castro (în vârstă de 94 de ani) riscă o implozie economică similară cu cea din Venezuela. După o eventuală cădere a Havanei, singura țară din regiune cu un regim similar ar rămâne Nicaragua, condusă de Daniel Ortega.

Rămâne de urmărit data de 26 iulie, moment simbolic ce marchează începutul revoluției castriste. Până atunci, decizia finală aparține unui grup restrâns de lideri de la Havana, care trebuie să aleagă între supraviețuirea populației și păstrarea puterii absolute.