Procurorii susțin că Peșchir ar fi donat peste un milion de euro pe TikTok pentru candidatura lui Georgescu

Bogdan Peșchir ar fi făcut donații de peste un milion de euro pe TikTok pentru promovarea electorală a lui Călin Georgescu, susțin procurorii într-un referat. Anchetatorii pun aceste plăți în legătură cu influențarea votului, în timp ce candidatul declarase la Autoritatea Electorală Permanentă zero lei cheltuieli de campanie.

Peșchir a fost inculpat în dosarul privind finanțarea și promovarea electorală, după separarea cercetărilor referitoare la presupusa corupere a alegătorilor, potrivit Mediafax. Faptele imputate reprezintă acuzații ale procurorilor. Perioada analizată în cazul său este cuprinsă între 13 octombrie și 27 noiembrie 2024.

Referatul consemnează că TikTok a confirmat identitatea utilizatorului „bogpr”, asociat lui Peșchir. Platforma a transmis autorităților că acesta ar fi plătit 381.000 de dolari, între 24 octombrie și 24 noiembrie 2024, utilizatorilor unor conturi implicate în promovarea lui Georgescu.

Potrivit anchetatorilor, resursele financiare ar fi susținut promovarea candidatului inclusiv după încheierea campaniei electorale. Procurorii invocă diferența dintre donațiile atribuite lui Peșchir și cheltuielile declarate de Georgescu în analiza presupusului mecanism de finanțare.

Cum ar fi fost distribuiți banii

Anchetatorii descriu trei modalități prin care ar fi fost distribuiți banii:

• Plăți către influenceri, persoane cu vizibilitate ridicată pe platformă, care promovau candidatul și le cereau urmăritorilor să îl voteze.
• Cadouri virtuale oferite în timpul transmisiunilor în direct.
• Bani transferați direct unor persoane care își asumau și mobilizarea altor alegători.

În interpretarea procurorilor, recompensele repetate ar fi urmărit influențarea opțiunii electorale, nu simpla remunerare a conținutului de divertisment. Influencerii ar fi avut rolul de a transmite mesajele electorale către urmăritorii lor.

O altă componentă descrisă în referat privește FameUp, platformă prin care ar fi fost publicată o oportunitate de promovare pentru influenceri. Procurorii susțin că o campanie asociată inițial lui Nicolae Ciucă, candidat PNL, ar fi fost deturnată și adaptată pentru susținerea lui Călin Georgescu. Formula „Echilibru și seriozitate” ar fi fost înlocuită cu „Echilibru și verticalitate”.

În referat apare și o ofertă atribuită companiei sud-africane FA Agency: unor influenceri li s-ar fi propus câte 1.000 de euro pentru a distribui un videoclip.

Potrivit referatului, TikTok ar fi raportat activitatea coordonată a unor conturi din România: o rețea de 78 de conturi identificată în noiembrie 2024 și o alta, cu 27.217 conturi, activă în decembrie 2024. Anchetatorii susțin că acestea ar fi amplificat artificial vizibilitatea conținutului electoral.

Documentul descrie și o creștere abruptă a vizualizărilor asociate etichetelor #calingeorgescu și #georgescupresedinte2024, folosite pentru gruparea conținutului pe platformă. Unele materiale ar fi acumulat sute de milioane de vizualizări.

Într-un plan separat, documentele la care trimite referatul consemnează peste 80.000 de atacuri cibernetice care ar fi vizat infrastructura informatică a procesului electoral. Acestea ar fi pornit din sisteme informatice aflate în 33 de țări.

Procurorii invocă posibile interferențe externe în contextul războiului din Ucraina și al tensiunilor geopolitice din regiune. Ei descriu rețele de site-uri și conturi care ar fi răspândit mesaje naționaliste, eurosceptice, antioccidentale și favorabile candidatului. Printre acestea sunt menționate publicații asociate rețelei de propagandă „Pravda” și site-uri care ar fi redirecționat utilizatorii către conținut electoral.

Pe baza acestor elemente, anchetatorii ridică suspiciunea unei posibile implicări a unor actori statali străini ostili României.

Referatul nu stabilește însă, prin simpla enumerare a acestor indicii, răspunderea unei entități străine în finanțarea campaniei.

Dosarul a fost deschis în decembrie 2024, după ce au fost făcute publice informațiile declasificate în urma ședinței Consiliului Suprem de Apărare a Țării din 28 noiembrie. La început, urmărirea penală a privit faptele, în procedura numită in rem: coruperea alegătorilor, spălarea banilor, fals informatic și o infracțiune prevăzută de Ordonanța de urgență 31/2002, privind organizațiile și simbolurile cu caracter fascist, rasist sau xenofob.