Statele europene negociază expulzarea afganilor cu talibanii, care cer bani și acces diplomatic

Peste 20 de oficiali europeni s-au întâlnit cu cinci reprezentanți ai talibanilor la Bruxelles, pe 23 iunie, pentru a discuta deportarea afganilor. Negocierile pentru intensificarea expulzărilor au ajuns astfel pe teritoriul Uniunii Europene, după contacte purtate în afara blocului.

The New York Times a relatat detaliile întâlnirii pe baza informațiilor Ministerului Afacerilor Externe al Germaniei și a interviurilor cu cinci diplomați europeni și doi afgani, care au vorbit sub protecția anonimatului, potrivit Digi24.

Guvernele europene implicate susțin că discuțiile sunt tehnice și privesc exclusiv expulzările. Pentru talibani, cooperarea în acest domeniu este însă o cale către acceptarea guvernării lor, la cinci ani de la revenirea la putere. Unii diplomați europeni admit această perspectivă.

Talibanii cer acces diplomatic și sprijin economic

Afganistanul este de ani de zile una dintre principalele țări de origine ale migranților fără documente care ajung în Europa. Presiunea pentru o politică mai dură în privința migrației a determinat guvernele europene să negocieze în ultimele luni cu talibanii pentru a putea organiza mai multe deportări.

Talibanii solicită în schimb trei forme de sprijin:

• Acces mai larg la misiunile diplomatice afgane din Europa.
• Finanțare pentru reintegrarea afganilor expulzați.
• Asistență economică mai amplă pentru Afganistan.

Guvernele europene și-au limitat sprijinul la ajutor umanitar. Trecerea la asistență pentru dezvoltare ar însemna finanțarea guvernului taliban și consolidarea puterii sale și ar putea avantaja oficiali aflați sub sancțiuni internaționale.

„Talibanii au o pârghie reală, iar Uniunea Europeană este destul de neputincioasă”, a declarat Conrad Schetter, directorul Centrului Internațional pentru Studii de Conflict din Bonn, Germania, într-o declarație citată de The New York Times.

„Țările europene se află sub o presiune atât de mare încât sunt gata să încheie aproape orice acord pentru a scăpa de refugiații cu antecedente penale”, a adăugat Schetter.

Guvernele europene au evitat mult timp contactele cu talibanii din cauza restricțiilor severe impuse femeilor și fetelor. Recunoașterea diplomatică deplină rămâne un subiect pe care acestea îl evită: Rusia este singura țară care a recunoscut oficial regimul.

Organizațiile pentru drepturile omului avertizează că deportările ignoră riscurile la care sunt expuși afganii în țara lor de origine.

„Uniunea Europeană nu poate condamna în mod credibil represiunea sistematică a talibanilor în timp ce colaborează cu aceștia pentru a-i deporta pe afgani tocmai către acele abuzuri pe care pretind că le combat”, a declarat Fereshta Abbasi, cercetătoare pentru Afganistan la Human Rights Watch, într-o declarație citată de The New York Times.

Germania a trecut la deportări directe și a primit oficiali talibani

Germania a condus eforturile de expulzare a afganilor. Guvernul condus de cancelarul de centru-dreapta Friedrich Merz încearcă să își îndeplinească promisiunile privind deportarea migranților cu antecedente penale.

Ritmul expulzărilor este criticat de Alternativa pentru Germania (AfD), partid de extremă dreapta care conduce în sondajele naționale și a promis deportarea a milioane de migranți.

La sfârșitul anului 2025, oficialii germani au încheiat un acord cu guvernul taliban pentru deportarea directă a migranților afgani fără autorizație de ședere. Până atunci, repatrierea se făcea prin țări terțe.

Prima deportare în baza acordului a avut loc în februarie 2026. Un zbor charter a plecat din Leipzig spre Kabul cu 20 de bărbați afgani condamnați de instanțele germane.

Pactul cu talibanii: „creează o bază solidă pentru deportări directe și permanente către Afganistan”, a declarat Alexander Dobrindt, ministrul german de interne, într-un comunicat.

Ministerul de Interne german a raportat expulzarea a 263 de afgani sub conducerea lui Merz, începând din mai 2025. Funcționari federali și ai landurilor, statele federale germane, au cerut accelerarea deportărilor și au început să expulzeze și bărbați afgani fără antecedente penale.

În Germania trăiesc peste 500.000 de afgani, marea majoritate legal. Afganii reprezintă 20% dintre solicitanții de azil din țară.

Expulzările le ocolesc în mare măsură pe femei. Potrivit statisticilor guvernamentale, în prima jumătate a anului 2026, aproape 95% dintre femeile afgane care au cerut azil în Germania au obținut protecție.

Din mai 2025, câțiva diplomați talibani au lucrat din Germania pentru a facilita deportările. Berlinul le-a permis unor oficiali talibani să își desfășoare activitatea în misiunile diplomatice afgane din Berlin și Bonn, un pas descris de oficialii germani drept o recunoaștere efectivă a talibanilor ca guvern legitim.

Talibanii au trimis apoi încă trei oficiali pentru gestionarea expulzărilor. Ministerul Afacerilor Externe german a anunțat în septembrie că aceștia se aflau la Berlin și Bonn într-o misiune de o lună.

Întâlnirea de la Bruxelles a fost organizată la cererea statelor membre

Diplomații europeni se întâlnesc regulat cu oficiali talibani la Doha și Istanbul. Reuniunea din iunie a fost organizată în comun de Suedia și Comisia Europeană, instituția executivă a Uniunii Europene. Au fost reprezentate 15 țări europene, printre care Grecia, Austria, Polonia și Norvegia.

Purtătorii de cuvânt ai Uniunii Europene au explicat că instituțiile europene au contribuit la organizare la cererea statelor membre. Ei au precizat că accentul este pus pe expulzarea persoanelor care au comis infracțiuni grave sau reprezintă o amenințare la adresa securității.

În fruntea delegației afgane s-a aflat Abdul Qahar Balkhi, purtătorul de cuvânt al Ministerului Afacerilor Externe din Afganistan. Alături de el au venit patru oficiali din ministerele de externe și de interne.

Reprezentanții talibanilor au sosit cu avionul din Istanbul. Ofițeri belgieni în civil i-au escortat în microbuze negre la un hotel Novotel de lângă aeroportul internațional din Bruxelles, unde îi așteptau oficialii europeni.

Anunțarea vizitei a provocat proteste ale organizațiilor pentru drepturile omului și ale unor politicieni europeni. Locul reuniunii a fost ținut secret până cu câteva ore înainte de începerea ei.

Potrivit a trei participanți și altor trei oficiali informați despre întâlnire, europenii nu au adus în discuție încălcările drepturilor omului comise de talibani.

Relația a rămas marcată de neîncredere. Reprezentanții afgani s-au considerat jigniți de lunile necesare autorităților belgiene pentru eliberarea vizelor și au boicotat prânzul cu diplomații europeni.

Vizele erau valabile o singură zi. Delegația a plecat în aceeași după-amiază, după discuții care au durat puțin peste cinci ore.

Franța analizează soluția germană, iar Suedia pregătește expulzări

După reuniunea comună, delegația talibană a purtat discuții bilaterale cu cel puțin patru țări europene, inclusiv Suedia, potrivit participanților.

Anastasia Sofla, purtătoare de cuvânt a ministrului suedez al migrației, a declarat că agențiile guvernamentale lucrează cu guvernul taliban pentru a-i expulza pe cei 200 de cetățeni afgani condamnați pentru infracțiuni în Suedia. Ea a caracterizat această colaborare drept una tehnică.

Franța, mult timp printre statele membre cele mai reticente față de colaborarea cu talibanii, ia în considerare o abordare similară celei germane, inclusiv pentru misiunea afgană din Paris, potrivit a patru diplomați europeni și afgani implicați în negocieri.

Discuțiile au avut scopul de a: „facilita expulzarea cetățenilor afgani care se află ilegal în țară și care reprezintă un risc pentru securitatea națională”, a declarat Pascal Confavreux, purtător de cuvânt al Ministerului Afacerilor Externe francez, joi, într-o conferință de presă.

Marea Britanie, ai cărei oficiali fac vizite regulate la Kabul, urmărește evoluțiile din Uniunea Europeană, potrivit a trei diplomați. Alte țări europene analizează acorduri directe cu talibanii, potrivit reprezentanților acestora și a doi diplomați.

Statele Unite au trimis afgani expulzați către țări terțe. Totodată, i-au îndemnat pe unii afgani aflați într-o fostă bază militară americană din Qatar să se întoarcă de bunăvoie în Afganistan.

Statele Unite nu au trimis însă, în mod public, afgani înapoi în Afganistan.

Suhail Shaheen, ambasadorul talibanilor în Qatar, le cere diplomaților europeni o colaborare mai deschisă și asistență economică. El avertizează că, în lipsa acestora, migrația afganilor spre Europa va crește.

„Dacă în Afganistan există șomaj și o criză economică, afganii vor pleca ca un val către Europa”, a declarat Shaheen, citat de The New York Times.

Organizații umanitare cer extinderea contactelor cu Afganistanul

Unele organizații non-profit și experți europeni pledează pentru o colaborare mai strânsă cu talibanii. Jan Egeland, secretarul general al Consiliului Norvegian pentru Refugiați, le-a cerut guvernelor să trimită din nou diplomați în Afganistan.

Comitetul Norvegian pentru Afganistan, organizație umanitară cu o prezență extinsă în țară, a cerut statelor europene să mărească asistența pentru populația și instituțiile afgane.

În Norvegia, care nu este membră a Uniunii Europene, diplomații talibani lucrează discret de ani de zile. În Norvegia și Germania, ei au ținut cont de rezervele guvernelor față de prezența lor: în fața ambasadelor din Oslo și Berlin nu sunt arborate steaguri talibane și nu există plăci cu denumirea oficială a guvernului, Emiratul Islamic al Afganistanului.

Un diplomat european a apreciat că guvernele se îndreaptă spre concesii suplimentare, deoarece talibanii au deja un avantaj în negocieri, iar presiunea publică pentru deportarea migranților crește.