De la dezvoltarea fetală până la demență, 10 ani de studii arată impactul negativ al poluării aerului.
Poluarea aerului afectează fiecare etapă a vieții umane, de la dezvoltarea fătului și abilitățile cognitive ale adolescenților până la sănătatea mintală a adulților, potrivit unui raport care sintetizează rezultatele a peste 35.000 de studii din întreaga lume.
Grupul de Cercetare a Mediului de la Imperial College din Londra a publicat luni revizuirea unui deceniu de studii științifice asupra poluării aerului.
Echipa universității din Londra a analizat concluziile Organizației Mondiale a Sănătății (OMS), Comitetului Regatului Unit pentru Efectele Medicale ale Poluării Aerului, Colegiul Regal al Medicilor, Institutul pentru Efecte asupra Sănătății și Agenția Internațională pentru Cercetare a Cancerului.
„Cea mai importantă descoperire nouă este dovezile legate atât de impactul poluării aerului asupra sănătății creierului, inclusiv de sănătatea mintală și demența, cât și de impactul timpuriu al vieții care ar putea duce la sarcini viitoare de sănătate în cadrul populației”, se arată în raport.
„Ambele reprezintă costuri semnificative, dar în prezent necuantificate pentru societate și economie”, a adăugat acesta.
Analiza a găsit legături între poluarea aerului și sănătatea nou-născuților în primele săptămâni de viață, greutatea la naștere, avorturile spontane și nașterile morti.
Fătul ar putea fi vulnerabil, deoarece o mamă ar putea inhala particule de poluare a aerului, ceea ce duce la efecte adverse asupra dezvoltării, se arată în raport.
Substanțele chimice asociate cu poluarea pot pătrunde în sângele unei femei însărcinate, modificându-i fluxul, ceea ce ar putea încetini sau întârzia creșterea fătului.
Peste 20 de milioane de bebeluși cu greutate mică la naștere se nasc în fiecare an și peste 15 milioane se nasc prematur, potrivit OMS.
Dar impactul poluării aerului asupra sănătății reproducerii nu este limitat la mamă. La bărbații expuși la poluarea aerului se observă volume mai mici de spermă.
Între timp, un alt studiu menționat în raport sugerează că „expunerea la poluarea cu particule” crește riscul de a dezvolta demență și accelerează declinul cognitiv.
Studii recente au arătat, de asemenea, că poluarea aerului ar putea împiedica creșterea plămânilor la copii, le poate afecta tensiunea arterială și le poate afecta sănătatea cognitivă și mentală.
Experții de la Imperial au spus că cercetările pe 2.000 de copii cu vârsta de opt și nouă ani au descoperit că „în medie, un copil a pierdut aproximativ 5% din volumul plămânilor așteptat din cauza poluării aerului pe care a respirat”.
„Acest efect a fost legat cel mai clar de expunerea la NO2 (oxid de azot), care este adesea folosit ca indicator pentru emisiile de gaze de eșapament diesel”, a spus raportul lor.
Raportul a mai constatat că poluarea aerului provoacă astm.
Din 2017 până în 2019, un studiu realizat de Imperial College London a estimat că calitatea proastă a aerului din Londra a dus la peste 1.700 de internări în spital pentru astm și afecțiuni pulmonare grave.
„Aceasta a fost 7 la sută din toate internările pentru astm bronșic la copiii din capitală”, se arată în raport.
Analiza a mai arătat că expunerea la poluarea aerului poate crește moartea cardiacă, riscul de accident vascular cerebral și dezvoltarea bolilor cardiovasculare mai târziu în viață.
Un studiu european a considerat accidentul vascular cerebral la aproape 100.000 de persoane pe o perioadă de 10 ani și a găsit unele dovezi ale unei asocieri între expunerea pe termen lung la PM2,5 – care sunt particule foarte mici de poluare a aerului care pot trece dincolo de nas și gât și pot intra în sistemul respirator – și accidentul vascular cerebral, în special în rândul persoanelor peste 60 de ani.
Sursa – www.aljazeera.com
