Portul Constanța, sub presiune după avertismentul lui Radu Miruță. Ce riscă România dacă securitatea rămâne deficitară

Ministrul Radu Miruță a anunțat că a cerut Consiliului de Administrație și conducerii Portului Constanța, din municipiul Constanța, județul Constanța, un plan care să fie prezentat în 15 zile și aplicat de urgență în trei luni, după ce a calificat drept gravă situația de securitate din port.

În practică, solicitarea vizează două probleme diferite, dar legate între ele: controlul accesului în punctele sensibile de la intrarea dinspre mare și controlul transporturilor care pleacă din port pe Autostrada A2. Ministrul spune că actualul sistem de monitorizare este deficitar, iar pe ruta dinspre Portul Constanța au fost înregistrate, într-o singură lună, 15.000 de treceri peste limita legală de greutate doar pe un sens.

Miza nu este doar una administrativă. Portul Constanța este una dintre principalele porți de intrare și ieșire ale României din Uniunea Europeană, iar rolul său ar putea crește dacă devine un nod pentru „Middle Corridor”. Dacă un astfel de punct strategic funcționează cu monitorizare slabă și cu mii de transporturi supraîncărcate, efectul se vede în trei locuri: în siguranța infrastructurii, în costurile de întreținere a drumurilor și în credibilitatea statului de a controla un culoar logistic major.

Dar ministrul nu a indicat public care sunt cele trei puncte critice de la intrarea dinspre mare și nici ce măsuri tehnice exacte ar trebui să conțină planul cerut. Nu a fost anunțat nici termenul calendaristic exact la care expiră cele 15 zile, iar informațiile disponibile până acum nu precizează sancțiunile aplicate pentru cele 15.000 de depășiri de greutate.

Ministrul cere șefilor portului un plan în 15 zile și implementare în trei luni

Radu Miruță, ministru, a descris public situația din Portul Constanța în termeni neobișnuit de direcți pentru o infrastructură critică a statului. El a spus că a dat o dispoziție conducerii portului și Consiliului de Administrație pentru o intervenție rapidă în zonele pe care le consideră vulnerabile.

„La Portul Constanța, situația de securitate este, din punctul meu de vedere, gravă. Am dat o dispoziție Consiliului de Administrație și conducerii portului ca în 15 zile să vină cu un plan care să fie implementat de urgență, în trei luni, măcar pentru cele trei puncte critice care sunt la intrarea dinspre mare în port. Sper totuși, având în vedere importanța atât de mare a acestui port, să reușească și să înțeleagă toate instituțiile responsabile că nu este de joacă și că acest plan ar trebui implementat într-o formă parțială cât mai repede cu putință”.

Pentru companiile care lucrează prin Portul Constanța, mesajul este clar: controalele și condițiile de acces ar putea deveni mai stricte în lunile următoare. Pentru stat, presiunea este dublă. Trebuie să ridice nivelul de securitate fără să blocheze fluxul de marfă printr-un port de mare capacitate.

Și aici apare problema de fond. Un plan promis în 15 zile și implementat în trei luni înseamnă că ministerul consideră că vulnerabilitățile nu mai pot fi lăsate în ritmul obișnuit al procedurilor.

Pe A2, ministrul reclamă 15.000 de depășiri de greutate într-o singură lună

Al doilea semnal dat de ministru privește transporturile rutiere care pleacă din port. Potrivit Mediafax, Miruță a spus că a verificat personal situația greutății maxime admise și a găsit 15.000 de treceri peste limita legală într-o lună, doar pe un singur sens al A2, pe ruta dinspre Portul Constanța.

„Pe A2 am avut curiozitatea să verific măcar la greutate cum stau lucrurile și într-o lună au fost 15.000 de treceri peste limita legală doar pe un sens. Și atunci am cerut să existe un protocol între CNAIR, ISCTR și ANAF, astfel încât toate aceste instituții să aibă acces la sistemul electronic care măsoară în timp real depășirea greutății”.

Cifra este relevantă tocmai fiindcă nu descrie un incident punctual, ci un volum repetat de abateri. Iar dacă vorbim de o singură lună și de un singur sens de mers, problema nu mai ține doar de șoferi sau de operatori individuali, ci de felul în care funcționează controlul.

Pentru buget, efectul concret al transporturilor supraîncărcate este uzura accelerată a infrastructurii. Pentru transportatori, un control electronic la care au acces mai multe instituții înseamnă o probabilitate mai mare ca depășirile să fie văzute și urmărite administrativ sau fiscal. Numai că ministrul nu a prezentat public date comparative cu alte luni, cu alte rute sau cu perioada anterioară, astfel că amploarea istorică a fenomenului nu poate fi măsurată deocamdată.

SRI și MApN ar urma să primească acces la noul sistem de monitorizare

Ministrul a cerut ca viitorul sistem de monitorizare din Portul Constanța să nu fie vizibil doar administrației portuare. El vrea acces oficial și pentru Serviciul Român de Informații și Ministerul Apărării Naționale, ceea ce ridică miza din zona controlului comercial în cea a securității naționale.

„La acest sistem care va fi implementat de urgență să existe acces nu doar din partea celor de la Portul Constanța, ci și acces oficial celor de la Serviciul Român de Informații și de la Ministerul Apărării. Când se uită mai mulți ochi într-un sistem, unde unii ar vrea să nu existe niște informații, principial scad șansele ca cei care vor să închidă ochii să o și facă”.

Formularea ministrului sugerează că problema nu este doar lipsa tehnologiei, ci și riscul ca date relevante să nu fie folosite sau să nu ajungă la toate instituțiile care ar trebui să le vadă. Iar implicarea SRI și MApN indică o preocupare mai largă decât simpla disciplină în transporturi: protecția unei infrastructuri critice într-un punct strategic pentru fluxurile comerciale și, potențial, pentru stabilitatea regională.

Ce lipsește, deocamdată, este partea operațională: costul noului sistem, cine îl finanțează, dacă va presupune achiziții noi sau extinderea platformelor existente și ce obligații concrete vor reveni operatorilor din port. Aceste date nu au fost anunțate public.

Următorul termen fixat de ministru este de 15 zile pentru prezentarea planului către Consiliul de Administrație și conducerea Portului Constanța, iar orizontul de implementare cerut pentru măsurile urgente este de trei luni.