Președintele Nicușor Dan a promulgat prelungirea plafonării adaosului la alimente până la 31 decembrie 2026.
Președintele Nicușor Dan a semnat legea care prelungește până la 31 decembrie 2026 plafonarea adaosului comercial la alimentele de bază, măsură care urma să expire la 30 iunie 2026. Pentru consumatori, efectul imediat este că statul păstrează încă șase luni intervenția asupra formării prețului la o listă de produse esențiale, într-o perioadă în care bugetul pentru hrană rămâne printre cele mai sensibile capitole din cheltuielile gospodăriilor.
Dincolo de anunț, diferența concretă este una de calendar și de predictibilitate: nu apare o ieșire a măsurii la 1 iulie 2026, ci o continuare până la finalul anului. Asta înseamnă că pâinea, laptele, carnea proaspătă și celelalte alimente incluse rămân încă jumătate de an sub aceeași limitare a adaosului comercial, iar comercianții și distribuitorii trebuie să își facă planurile de preț cu această restricție în vigoare.
Lista de produse de bază rămâne sub plafonare, având un impact direct la raft
Legea se aplică produselor agricole și alimentare prevăzute de actul normativ, iar în categoria alimentelor de bază intră, potrivit informațiilor publicate, produse precum pâinea albă simplă, laptele de vacă de consum la 1 litru cu grăsime 1,5% și carnea proaspătă. Miza socială a măsurii este clară: tocmai aceste produse sunt cumpărate frecvent și apasă direct pe cheltuiala zilnică a familiilor, mai ales acolo unde venitul nu lasă mult loc pentru absorbirea unor scumpiri succesive.
Pentru cumpărător, plafonarea adaosului nu înseamnă automat ieftiniri. Înseamnă, mai degrabă, o încercare de a limita creșterea prețurilor la produse care intră în coșul minim de consum. Iar pentru firmele din lanțul de aprovizionare, consecința este inversă: spațiul de manevră pe marjele de profit rămâne limitat încă șase luni, față de termenul inițial de 30 iunie 2026.
Plafonarea include toți operatorii din lanțul comercial, de la import la vânzare
Textul legii extinde aplicarea plafonării asupra operatorilor economici înregistrați în România, indiferent de forma de organizare, dacă desfășoară activități de import, comerț intracomunitar, distribuție, vânzare cu amănuntul și cash&carry pentru produsele vizate. Cu alte cuvinte, presiunea nu cade doar pe supermarketul de la capătul lanțului, ci și pe verigile dinaintea lui, cele care influențează prețul final până la raft.
Potrivit Unica, legea menține și regula aplicabilă unităților emitente de tichete de masă, tichete cadou și tichete sociale, inclusiv celor folosite în Programul „Sprijin pentru România”. Comercianții pot aplica la decontarea acestor tichete un comision de cel mult 2%, indiferent dacă suportul este electronic sau pe hârtie. Pentru magazine, acest prag contează direct în relația cu volumele mari de cumpărături achitate prin astfel de instrumente, iar pentru beneficiarii tichetelor reduce riscul ca o parte din costuri să fie transferată în preț.
Legea clarifică aplicabilitatea, dar impactul economic real rămâne necuantificat
Textul normativ explică explicit cine intră sub incidența măsurii, dar nu oferă în informațiile publicate o estimare de impact asupra veniturilor comercianților sau o evaluare cuantificată a eficienței de până acum în combaterea inflației. Aici este una dintre limitele deciziei publice: efectul social este invocat clar, însă lipsesc, deocamdată, datele comparative care să arate cât a temperat măsura scumpirile față de o perioadă fără plafonare.
„Măsura cu caracter temporar de combatere a creșterii excesive a prețurilor se aplică doar operatorilor economici înregistrați în România, indiferent de forma de organizare, care întreprind activități de import, comerț intracomunitar, distribuție și vânzare cu amănuntul și cash&carry pentru produsele agricole și alimentare prevăzute.”
Pentru public, această lipsă de cifre înseamnă că beneficiul imediat poate fi înțeles mai degrabă practic decât statistic: se păstrează un instrument de control asupra adaosului comercial la alimente de bază până la sfârșitul lui 2026. Dar nu a fost anunțat, cel puțin până acum, cât ar pierde sau cât ar câștiga diferitele categorii de operatori economici sub efectul prelungirii.
Decizia are o miză politică și socială puternică într-un context economic volatil
Semnătura președintelui vine într-un moment în care tema prețurilor la alimente rămâne una dintre cele mai vizibile pentru electorat. Nu este o măsură neutră în plan politic: menține un mesaj de protecție pentru consumatori și mută o parte din costul ajustării asupra companiilor din distribuție și retail. Dar lasă deschisă întrebarea mai grea, cea despre cât de mult poate statul să țină în frâu prețurile prin astfel de plafonări fără efecte secundare pe lanțul comercial.
Și mai există un punct important. Legea se aplică doar operatorilor economici înregistrați în România, ceea ce delimitează clar aria de intervenție și arată că statul încearcă să controleze prețul prin actorii pe care îi poate reglementa direct. Asta contează pentru orice companie care importă, distribuie sau vinde aceste produse: până la 31 decembrie 2026, adaosul comercial la alimentele de bază rămâne sub aceeași disciplină legală.
Termenul nou din lege este 31 decembrie 2026, față de 30 iunie 2026, data la care plafonarea ar fi încetat în absența promulgării.
