Prețul gazelor a explodat cu 70% în UE după atacurile asupra Iranului

De la lansarea atacurilor militare ale Statelor Unite și Israelului împotriva Iranului, pe 28 februarie, prețurile la gaze în Uniunea Europeană au sărit cu aproximativ 70%. Creșterea este uriașă, iar prețul petrolului a urmat și el un trend similar, cu o majorare de circa 60%, punând sub o presiune imensă planurile de tranziție verde ale blocului comunitar.

Reacția oficială a Bruxelles-ului

Liderii UE susțin cu tărie că drumul spre independența energetică trece prin mai multă energie curată și mai puțină dependență de combustibilii fosili. În ciuda crizei, Comisia Europeană insistă că va menține cursul. Comisarul pentru Energie, Dan Jørgensen, le-a transmis europarlamentarilor pe 25 martie: „Facem tot ce putem pentru a preveni ca acest lucru să se întâmple din nou. Trebuie să ne dublăm eforturile pe calea noastră spre independența energetică.”

Iar după o reuniune de urgență a miniștrilor energiei din UE, pe 31 martie, Jørgensen a reiterat că energia curată autohtonă, electrificarea, interconexiunile modernizate și eficiența energetică îmbunătățită „sunt singura cale de urmat”.

RecomandăriPrețul gazelor a explodat cu 70% în UE după blocarea Strâmtorii Hormuz

Germania și Italia cochetează cu cărbunele

Numai că pe teren, lucrurile stau puțin diferit. Confruntate cu prețuri la energie care o iau razna și cu inflația, unele state membre iau în considerare o revenire la cărbune pentru a ușura povara consumatorilor. Ministrul german al Energiei, Katherina Reiche, a sugerat recent că UE27 ar trebui să ia în considerare o relaxare a legislației climatice. Propunerea a fost reluată de cancelarul Friedrich Merz, care a declarat pe 27 martie că „s-ar putea să fie nevoie să ne menținem centralele pe cărbune online pentru mai mult timp”.

În același timp, guvernul italian a anunțat o amânare a eliminării treptate a cărbunelui, împingând termenul limită până în 2038 și descriind măsura drept o „garanție” împotriva posibilelor penurii de gaze sau a creșterilor de preț.

Dar este, pe bune, o soluție viabilă?

RecomandăriPrețul gazelor a explodat cu 70% în UE din cauza războiului din Iran

Luca Bergamaschi, director executiv al think-tank-ului de mediu ECCO, consideră că o revenire la cărbune ar fi „neplauzibilă”. El explică: „Flota de cărbune a Italiei este învechită și în mare parte neoperațională, cu puține investiții recente. Centralele au fost inactive de ani de zile. Repornirea lor ar necesita noi permise de mediu, recondiționări tehnice costisitoare și proceduri de reglementare îndelungate.”

Cifrele vorbesc de la sine

Dincolo de declarații, matematica e simplă. Energia eoliană și solară autohtonă rămân vizibil mai ieftine decât gazele naturale și petrolul importate. Conform datelor UE, în 2025, sursele regenerabile costau aproximativ 24 de euro pe megawatt-oră, în comparație cu aproximativ 100 de euro pe megawatt-oră pentru gaz (e drept că aceste costuri au crescut și ele de la izbucnirea războiului).

Simone Tagliapietra, cercetător principal la think-tank-ul Bruegel, a sfătuit liderii UE să nu încetinească tranziția. „Doar prin reducerea dependenței structurale de importurile de petrol și GNL poate Europa să-și protejeze în mod durabil economia de șocurile externe recurente,” a spus Tagliapietra.

RecomandăriTrump suspendă atacurile asupra Iranului iar prețul petrolului scade cu 10%

Modelul iberic și ambițiile Franței

Spania și Portugalia sunt date ca exemple pozitive ale modului în care investițiile în surse regenerabile aduc beneficii pe termen lung. Madridul și Lisabona sunt cel mai puțin expuse la șocurile de aprovizionare, datorită dependenței lor mari de energia eoliană, solară și hidro, care au menținut prețurile la electricitate mult sub cele din marile economii europene.

Și Franța se mișcă rapid. Prim-ministrul Sébastien Lecornu a anunțat accelerarea electrificării economiei pentru a elimina dependența de combustibilii fosili. „Problema nu mai este doar despre climă, acum vizează interesul național,” a declarat Lecornu. Guvernul francez își propune să reducă dependența țării de combustibilii fosili de la 60% la 40% până în 2030.

Pe fondul crizei, Comisia Europeană urmează să prezinte în săptămânile următoare un plan revizuit de securitate energetică, alături de un plan de acțiune pentru electrificare și o strategie dedicată încălzirii și răcirii. Aneta Stefańczyk, expertă la Observatorul European pentru Neutralitate Climatică, a concluzionat: „Criza actuală din Orientul Mijlociu subliniază și mai mult importanța acestei abordări, deoarece prețurile în creștere la petrol și gaze expun din nou riscurile dependenței continue de combustibilii fosili.”