Primul scandal uriaș la Bruxelles. Ce decizie se pregătește pentru cele 10 miliarde de euro
Noul prim-ministru al Ungariei, Péter Magyar, a intrat deja în primul conflict direct cu Comisia Europeană. Miza discuțiilor tensionate de la Bruxelles o reprezintă deblocarea a 10,4 miliarde de euro din fondurile post-pandemie.
REZUMAT:
- Bruxelles-ul și noul guvern de la Budapesta nu se înțeleg asupra sumei finale din PNRR.
- Comisia Europeană refuză deocamdată să acorde partea de împrumuturi în valoare de 3,9 miliarde de euro.
- Cetățenii maghiari riscă să piardă fonduri uriașe din cauza reformelor nefinalizate la timp.
Dezacord total pe Banii europeni
Banii europeni fuseseră reținuți inițial din cauza încălcărilor repetate ale legislației comunitare de către Budapesta. Totul s-a întâmplat în timpul mandatului lui Viktor Orbán, care a fost prim-ministru din 2010 și a pierdut alegerile luna trecută.
Acum, noul premier încearcă o resetare totală a relațiilor. Magyar s-a întâlnit săptămâna trecută la Bruxelles cu președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, într-o acțiune cu o puternică încărcătură simbolică. Însă, în ciuda bunelor intenții afișate de ambele părți, echipele de negociere sunt în dezacord major cu privire la suma exactă pe care noul executiv ar trebui să o primească.
Comisia recomandă doar accesarea granturilor, în timp ce Budapesta vrea absolut toți banii.
În ultimele zile, discuțiile s-au intensificat puternic. Negocierile vizează exact cele 10,4 miliarde de euro la care are dreptul Ungaria, potrivit informațiilor furnizate de doi oficiali europeni și un oficial maghiar. Mai exact, alocarea totală este împărțită în 6,5 miliarde de euro sub formă de granturi nerambursabile și 3,9 miliarde de euro ca împrumuturi. Bruxelles-ul face presiuni ca noua administrație să renunțe la componenta de creditare.
„Suntem foarte optimiști în ceea ce privește eliberarea tuturor fondurilor blocate”, a declarat Kinga Kollár, europarlamentar din partidul maghiar Tisza.
Termene limită și presiunea deficitului
Noul guvern are timp doar până la 31 august pentru a solicita oficial aceste fonduri.
Comisia Europeană are apoi termen până la 31 decembrie pentru a efectua plățile propriu-zise. Oficialii de la Bruxelles susțin că pur și simplu nu este suficient timp pentru a elibera integral suma uriașă de 10,4 miliarde de euro. Plățile depind strict de îndeplinirea unor obiective specifice de reformă, inclusiv modificări sensibile ale sistemului de pensii.
Și datoria publică apasă greu pe umerii noului executiv maghiar.
Fondurile sub formă de împrumuturi ar agrava direct problemele financiare ale Budapestei. Datoria statului se situează deja în jurul a 75% din PIB. În plus, deficitul bugetar este estimat să ajungă aproape de 7% din PIB în anul 2026.
Dacă Péter Magyar acceptă sfatul Comisiei, va lăsa definitiv pe masă 3,9 miliarde de euro. Or, pentru negociatorii maghiari, o întoarcere acasă cu o sumă tăiată ar fi o înfrângere politică majoră. Campania lor a fost construită tocmai în jurul promisiunii unei resetări totale cu Uniunea Europeană.
Săptămâna trecută, după întâlnirea cu von der Leyen, premierul a afirmat că fondurile vor începe să sosească în curând. El a precizat că Uniunea Europeană va fi „suficient de flexibilă pentru a permite Ungariei să utilizeze fiecare cent de euro din fondurile la care are dreptul”.
Planul de salvare pregătit de Budapesta
Ungaria intenționează să prezinte un nou plan cu reforme și obiective revizuite până la sfârșitul lunii mai.
Echipa de negociatori testează acum dacă noile propuneri pot trece de filtrele stricte ale Comisiei. Scopul final este o aprobare rapidă la Bruxelles imediat după depunerea oficială a documentelor. Pentru a salva banii și a prelungi termenul limită dincolo de 2026, statul maghiar poate transfera o parte din fonduri către o bancă națională de promovare sau către un vehicul financiar cu scop special.
Dar această mutare necesită garanții ferme că investițiile viitoare respectă regulile europene de redresare.
CUM AFECTEAZĂ CETĂȚEANUL: Pierderea a 3,9 miliarde de euro din PNRR se traduce direct în tăieri de investiții publice și presiune uriașă pe bugetul de stat. Fără acești bani europeni ieftini, guvernul maghiar va fi nevoit să acopere deficitul de 7% prin taxe noi pentru populație sau prin împrumuturi mult mai scumpe de pe piețele externe, lovind direct în buzunarul contribuabililor.
Reprezentanții Comisiei Europene luaseră în calcul încă dinaintea alegerilor scenariul în care Ungaria va abandona pana la urma încercarea de a obține aceste împrumuturi.
