PSD amenință cu ieșirea de la guvernare după 20 aprilie trei scenarii posibile
Consultarea internă pe care PSD o va organiza pe 20 aprilie ar putea arunca România într-o nouă criză politică. Liderul social-democrat, Sorin Grindeanu, a susținut că țara are nevoie „urgent de o resetare”, invocând creșterea inflației și scăderea consumului. Nemulțumirile vizează direct actuala formulă de guvernare și pe premierul Ilie Bolojan.
Dar aritmetica parlamentară arată că formarea rapidă a unei alte majorități este extrem de dificilă.
Calculele arată că PNL și USR adună împreună doar 132 de parlamentari. Chiar și cu sprijinul UDMR și al grupului minorităților naționale, coaliția restrânsă ar ajunge la un total de 181 de voturi. Cifra este mult sub pragul de 233 de voturi necesar pentru a susține un guvern în Parlament. Mai exact, la Camera Deputaților, PNL are 51 de mandate, USR 40, UDMR 22 și minoritățile 17, în timp ce la Senat liberalii au 22 de senatori, USR 19 și UDMR 10.
În acest context, o ieșire a PSD din coaliție lasă un vid de putere greu de acoperit.
Calculele din Parlament nu se închid
Partidele din opoziție nu par dispuse să ofere sprijin. AUR a exclus orice colaborare cu partidele aflate acum la putere înainte de alegeri. Senatorul Petrișor Peiu a declarat că singura excepție ar fi un guvern cu termen limitat, de câteva luni, care să aibă ca unic mandat organizarea de alegeri anticipate.
Și spațiul de manevră al PSD s-a îngustat. PNL a transmis ferm că îl susține pe premierul Ilie Bolojan și că nu acceptă ca PSD să decidă cine este premierul liberalilor. Mai mult, PNL a avertizat că, dacă social-democrații vor provoca o criză, liberalii nu vor mai putea rămâne în coaliție cu ei. În aceeași notă, USR a anunțat că nu va mai negocia o altă formulă de guvernare cu PSD dacă aceștia contribuie la căderea Cabinetului Bolojan.
Scenariile de după 20 aprilie
Primul scenariu aflat în discuție este o renegociere a majorității, fără o ieșire imediată a PSD de la putere. Acesta ar presupune o reconfigurare a guvernării, cu un nou echilibru de forțe sau alte condiții politice.
Al doilea scenariu, considerat cel mai serios în interiorul PSD potrivit surselor Mediafax, este retragerea miniștrilor social-democrați din Guvern. În acest caz, premierul Bolojan ar fi obligat să ceară un nou vot de încredere în Parlament pentru formula remaniată, conform Constituției. Dacă nu l-ar obține, s-ar declanșa formal negocierile pentru un nou executiv.
Al treilea scenariu este intrarea într-o criză politică deschisă, prin eșecul votului de încredere sau printr-o moțiune de cenzură. Atunci, președintele Nicușor Dan ar chema partidele la consultări pentru a desemna un nou candidat la funcția de prim-ministru. Până acum, șeful statului s-a poziționat ca mediator, subliniind că actuala conjunctură obligă partidele să colaboreze.
Compromisul unui alt premier PNL
Pe lângă varianta ruperii coaliției, în discuțiile politice a apărut și un scenariu de compromis: PNL renunță la Ilie Bolojan, dar păstrează funcția de premier. Acordul politic din iunie 2025 prevede oricum că șefia Guvernului revine PNL până în aprilie 2027, deci liberalii ar putea schimba titularul pentru a salva alianța.
Președintele Nicușor Dan a lăsat de înțeles că stabilitatea este mai importantă decât numele premierului, deci un alt nume PNL nu ar întâmpina obstacole la Cotroceni. Pe surse, au fost vehiculate numele lui Cătălin Predoiu și Alexandru Nazare. Întrebat despre aceștia, Sorin Grindeanu a evitat un răspuns tranșant, spunând că nu este rolul PSD să aleagă premierii PNL.
Însă liderul PNL al Senatului, Mircea Abrudean, a spus explicit că nu este normal ca PSD să impună premierul susținut de PNL, catalogând informațiile drept „speculații”.
Pentru PNL, acceptarea unui alt premier ar trebui compensată prin câștiguri în Guvern. Liberalii ar putea cere mai multe portofolii, mai ales într-o formulă fără USR sau cu un USR marginalizat. În prezent, PSD are șase ministere, în timp ce PNL și USR au câte patru, iar UDMR două.
