PSD decide pe 21 iunie intrarea la guvernare. Ce condiții pune pentru pensii și salariul minim

PSD își stabilește duminică, 21 iunie, într-o ședință a Consiliului Politic Național, poziția față de viitorul guvern condus de Adrian Veștea. Miza nu este doar formula politică a Executivului, ci și lista de măsuri pe care social-democrații vor să o lege de sprijinul lor: salariul minim, pensiile, plafonarea adaosului comercial la produsele de bază și un pachet de sprijin pentru firme și agricultură.

În practică, decizia de duminică poate debloca sau prelungi criza politică deschisă după demiterea Cabinetului Bolojan. Dacă PSD intră la guvernare sau oferă sprijin politic, șansele formării unui executiv stabil cresc față de situația actuală, în care Guvernul funcționează fără puteri depline; dacă refuză, negocierile pentru majoritate parlamentară intră din nou în impas.

Liderul PSD, Sorin Grindeanu, a spus după ședința grupurilor parlamentare reunite ale partidului că hotărârea nu este luată și că discuția reală se poartă pe conținutul programului de guvernare, nu pe numele premierului desemnat. Iar mesajul transmite și unde se duce negocierea: spre costul social al viitorului executiv și spre cheltuielile pe care statul ar urma să și le asume.

Pentru populație, lista PSD înseamnă câteva repere concrete. Partidul cere majorarea salariului minim, indexarea pensiilor, oprirea măsurilor de austeritate, sprijin pentru mame, veterani și persoane cu dizabilități, plus continuarea plafonării adaosului comercial la produse de bază. Pentru firme, pachetul înseamnă reducerea cu cel puțin 25% a sarcinilor administrative și scurtarea cu minimum 30% a termenelor de autorizare, alături de garanții de stat pentru investiții și subvenționarea dobânzilor în sectoare considerate strategice.

PSD mută negocierile de la nume la costul programului de guvernare

Sorin Grindeanu a explicat că partidul vrea să închidă duminică, 21 iunie, dezbaterea internă înaintea unei decizii finale. În formularea sa, timpul de așteptare nu ține de persoane, ci de program.

„L-am informat pe Adrian Veștea că decizia PSD de a intra sau nu se mai lasă așteptată.”

În aceeași intervenție, liderul PSD a arătat că discuțiile vor continua până în ziua votului intern. Potrivit Adevarul, el a legat explicit decizia de negocierile asupra programului de guvernare.

„Trebuie să discutăm foarte mult despre programul de guvernare. Mi-aș dori ca duminică după-amiază să închidem toate aceste dezbateri interne, să avem un Consiliu Politic Național și să luăm decizia dacă intrăm sau nu în echipa sau în Guvernul condus de Adrian Veștea.”

Asta contează politic dintr-un motiv simplu: PSD încearcă să transforme sprijinul parlamentar într-un pachet de măsuri cu efect imediat asupra veniturilor și prețurilor. Numai că exact aici apare și miza bugetară. Orice creștere de cheltuieli sociale sau extindere de subvenții ar trebui împăcată cu un buget aflat deja sub presiune și cu obligațiile României legate de reforme și fonduri europene, inclusiv PNRR.

Ce cere PSD pentru economie și cine ar simți primul efectul

Documentul politic prezentat de PSD pune în aceeași listă măsuri sociale și măsuri pentru mediul de afaceri. Pentru gospodării, efectul imediat ar veni din pensii, salariul minim și prețurile la alimentele de bază. Pentru companii, mai ales cele care depind de avize și autorizații, promisiunea-cheie este scurtarea cu minimum 30% a termenelor de autorizare și tăierea cu cel puțin 25% a sarcinilor administrative.

PSD mai cere stimularea comasărilor administrative și reducerea cheltuielilor publice, ceea ce arată că partidul încearcă să echilibreze, cel puțin la nivel de mesaj, solicitările de cheltuieli suplimentare cu o agendă de eficiență în aparat. Dar rămâne neclar cum ar arăta, concret, această combinație într-un program final de guvernare, iar un răspuns oficial al PNL la aceste condiții nu a fost anunțat până acum.

Pentru economie, social-democrații mai pun pe masă garanții de stat pentru investiții, subvenționarea dobânzilor pentru sectoare strategice, suplimentarea programului „Rabla” și credite cu dobândă subvenționată în proporție de 80% pentru fermieri. Și aici efectul ar fi diferențiat: agricultura și industriile dependente de finanțare ieftină ar câștiga primele, în timp ce nota de plată s-ar muta spre buget, dacă aceste scheme intră integral în viitorul program.

„Viitorul guvern trebuie să își asume măsuri esențiale pentru protejarea populației și pentru relansarea economică.”

Adrian Veștea nu este ținta PSD, dar vine în negocieri cu propriul conflict din PNL

Sorin Grindeanu a insistat că rezervele PSD nu îl vizează pe Adrian Veștea, premierul desemnat. Distincția este relevantă, fiindcă lasă deschisă calea unui acord politic chiar dacă negocierile pe program rămân dure.

Liderul PSD a formulat explicit această delimitare:

„Eu am tot respectul pentru Adrian Veștea. Este un om pe care îl cunosc de câțiva ani. Este un om care a câștigat uninominal de câteva ori alegeri. Este un om care, în acest moment, este desemnat premier al României. N-avem nimic împotriva persoanei Adrian Veștea.”

Dar ziua de duminică, 21 iunie, aduce și o a doua piesă de presiune. PNL are programat un Congres Extraordinar, unde Ilie Bolojan este singurul candidat la președinția partidului. În același timp, Adrian Veștea contestă legalitatea reuniunii liberalilor și amenință cu acțiuni în instanță. Disputa internă nu este un detaliu de partid: ea poate slăbi capacitatea taberei liberale de a închide rapid negocierile pentru guvern.

Ce se știe și ce nu se știe înaintea votului de duminică

Datele publicate până acum arată clar un lucru: fără decizia PSD, tentativa de învestire a Guvernului Veștea rămâne blocată într-o criză politică deja prelungită. Nu a fost anunțată încă poziția oficială a PNL față de pachetul de condiții economice și sociale cerut de PSD. Nu a fost prezentat nici răspunsul public al lui Adrian Veștea la fiecare dintre aceste solicitări.

Dar duminica aceasta concentrează două decizii care pot schimba rapid raportul de forțe: votul intern al PSD privind intrarea la guvernare și Congresul Extraordinar al PNL, unde Ilie Bolojan candidează singur la șefia partidului.