Răsturnare de situație la Casa Albă. Ce a decis Donald Trump înainte de termenul de 60 de zile
Administrația Trump a declarat războiul cu Iranul încheiat înainte de expirarea termenului legal de 60 de zile. Casa Albă folosește armistițiul din luna aprilie pentru a ocoli aprobarea Congresului privind continuarea operațiunilor militare americane.
REZUMAT:
- Casa Albă consideră conflictul cu Iranul oprit definitiv de armistițiul din aprilie
- Donald Trump evită astfel termenul legal de 60 de zile pentru autorizarea Congresului
- Decizia provoacă un val de furie din partea democraților și a experților în drept
Manevra politică de la Washington
Decizia stârnește deja un val de furie pe scena politică americană.
Argumentul principal a fost prezentat direct în Senat de secretarul Apărării. Pete Hegseth a susținut în fața parlamentarilor că armistițiul a pus practic pe pauză conflictul armat. În această logică, administrația americană nu ar mai fi obligată să respecte termenul prevăzut de lege pentru autorizarea intervențiilor militare de durată. Potrivit Associated Press, un oficial de rang înalt de la Casa Albă a explicat sub protecția anonimatului că ostilitățile începute pe 28 februarie au încetat. Conform sursei citate, armata americană și forțele iraniene nu au mai schimbat focuri de la armistițiul de două săptămâni intrat în vigoare pe 7 aprilie.
" loading="lazy" referrerpolicy="no-referrer" style="width:140px;height:100%;object-fit:cover;display:block;margin:0;padding:0;border:0;border-radius:0">
Donald TrumpDar situația din teren rămâne extrem de tensionată. Iranul își menține controlul ferm asupra Strâmtorii Ormuz. În paralel, marina americană continuă blocada navală pentru a împiedica exporturile de petrol iranian, iar liderul suprem al Iranului promite să protejeze capacitățile nucleare și de rachete ale țării.
Revolta din Congresul american
În baza Rezoluției privind puterile de război, Donald Trump avea termen până vineri să ceară aprobarea Congresului pentru continuarea operațiunilor.
O altă variantă legală era oprirea definitivă a acțiunilor militare. Legea permite și o prelungire de 30 de zile a acestui termen, dar administrația a ales o cu totul altă cale. Democrații au cerut în mod repetat ca președintele să solicite autorizarea formală pentru războiul din Iran. Atingerea pragului de 60 de zile ar fi pus sub semnul întrebării și sprijinul unei părți dintre republicani. Aceștia au susținut inițial intervenția militară. Însă acum cer implicarea directă a Congresului pentru un conflict de durată.
„Acest termen nu este o sugestie, este o obligație”
Declarația categorică aparține senatoarei republicane Susan Collins. Ea a votat recent pentru o măsură menită să oprească acțiunile militare în lipsa aprobării Congresului. A avertizat public că orice continuare a conflictului trebuie să aibă o misiune clară, obiective realizabile și o strategie bine definită.
Avertismentul experților în drept
Specialiștii în drept constituțional și securitate consideră că interpretarea administrației este o extindere majoră a modului în care a fost aplicată legea din 1973.
Katherine Yon Ebright, expertă la Centrul Brennan pentru Justiție din cadrul Universității New York, a demontat argumentul Casei Albe. „Nimic din textul sau logica acestei legi nu sugerează că termenul de 60 de zile poate fi suspendat sau oprit”, a explicat aceasta.
Și alți președinți americani au susținut în trecut că anumite operațiuni nu intră sub incidența legii privind puterile de război. Ei au invocat intensitatea redusă sau caracterul limitat al acțiunilor militare. În acest caz însă, experții spun clar că amploarea conflictului cu Iranul face imposibilă o astfel de justificare legală.
Între timp, fostul oficial al Consiliului de Securitate Națională, Richard Goldberg, a propus lansarea unei noi operațiuni militare. Denumită Pasajul Epic, aceasta ar avea ca obiectiv redeschiderea Strâmtorii Ormuz și reluarea libertății de navigație.
Pentru cetățenii de rând și economia globală, prelungirea acestui blocaj în Strâmtoarea Ormuz se traduce direct prin fluctuații pe piața carburanților și costuri mai mari la pompă. Totul se întâmplă în contextul în care o mare parte din petrolul mondial tranzitează această rută maritimă. Armata americană menține în continuare opțiunea unor acțiuni militare ofensive în regiune.
