Péter Magyar critică România pentru cheltuieli excesive și corupție în discursul despre bugetul Ungariei

Premierul Ungariei, Péter Magyar, a invocat România și Franța ca exemple negative în discursul despre reducerea deficitului bugetar ungar și combaterea corupției, susținut în Parlamentul de la Budapesta.

„Trebuie doar să privim în jurul nostru, în Europa, pentru a înțelege amploarea acestei provocări și ce este în joc”, a declarat Péter Magyar, premierul Ungariei, în fața parlamentarilor, potrivit Reuters, preluat de Mediafax.

„Exemplele Franței și României arată exact unde se ajunge atunci când un guvern nu reușește, ani la rând, să țină sub control cheltuielile excesive, corupția și furtul”, a afirmat Magyar.

Prognoza pentru România depășește ținta asumată de Ungaria

Critica premierului intervine în perioada în care Bucureștiul încearcă să stabilizeze finanțele publice, după o instabilitate politică prelungită. România înregistrează în continuare unul dintre cele mai mari deficite bugetare din Uniunea Europeană, adică diferențe între cheltuielile statului și veniturile sale.

Prognoza din mai 2026 a Comisiei Europene indică pentru România un deficit de 6,2% din produsul intern brut (PIB) în acest an. Evoluția estimată continuă scăderea de la 9,3% în 2024 și 7,9% în 2025. Pentru 2027, estimarea este de 5,8%, peste limita europeană de 3%.

În cazul Ungariei, guvernul își propune să ajungă anul viitor la 4,9% din PIB, pornind de la aproximativ 7,5% în 2026. Este o țintă guvernamentală, în timp ce cifrele pentru România reprezintă prognoza Comisiei Europene. Analiștii consultați anterior de Reuters estimau pentru Ungaria un deficit de 5,3% în 2027.

Guvernul ungar propune cheltuieli sociale noi și taxe mai mari

Magyar vrea să aloce peste 2.000 de miliarde de forinți unor măsuri sociale suplimentare, în paralel cu reducerea deficitului. Suma echivalează cu aproximativ 6,2 miliarde de dolari.

Pentru anul 2027, bugetul prevede:

• 449 de miliarde de forinți pentru majorarea pensiilor;
• 677 de miliarde de forinți destinate creșterilor salariale din sectorul public;
• alocații familiale dublate;
• taxe reduse pentru mai mult de două milioane de persoane cu venituri mici.

Pentru a finanța aceste măsuri, premierul propune:

• introducerea unui impozit pe avere;
• taxarea suplimentară a companiilor din energie;
• majorarea de la 9% la 11% a impozitului pe profit pentru firmele a căror cifră de afaceri anuală depășește 500 de milioane de euro.

Magyar estimează că limitarea corupției și reducerea cheltuielilor excesive ale sectorului public ar permite economii de 1,5% din PIB.

Alte 1,4 puncte procentuale ar proveni, potrivit planului, din renunțarea la unele cheltuieli electorale și măsuri temporare adoptate de guvernul anterior, condus de Viktor Orbán.

Premierul estimează că, în ansamblu, situația bugetară s-ar îmbunătăți cu aproximativ patru puncte procentuale. Din acestea, 2,6 puncte ar reveni reducerii deficitului, iar diferența ar finanța promisiunile electorale.

Forintul s-a apreciat după anunțarea țintei bugetare

Moneda ungară a ajuns, după anunț, la cel mai ridicat nivel față de euro din ultimele patru săptămâni. Investitorii așteaptă însă aplicarea măsurilor promise.

„Ținta de deficit de 4,9% pare ceva mai bună decât așteptările pieței înaintea anunțului, deși întrebarea esențială este acum dacă va putea fi realizată”, a declarat pentru Reuters Yvette Babb, administrator de fonduri la William Blair.

Reducerea deficitului face parte din pregătirile guvernului ungar pentru adoptarea euro. Executivul urmărește să coboare sub limita de 3% din PIB până în 2030, iar analiștii consideră posibilă intrarea Ungariei în zona euro în 2032 sau 2033.