Cum pot profesorii folosi facturi, credite și texte contradictorii la ore

Profesorii pot folosi facturi, produse financiare și texte cu informații contradictorii pentru a construi lecții în care elevii aplică ceea ce au învățat. Ghidul Institutului de Științe ale Educației oferă exemple pe discipline, dar și repere pentru evaluări care verifică folosirea cunoștințelor în situații diferite de cele exersate la ore.

Potrivit Edupedu.ro, ghidul ISE, intitulat „Ce urmărește PISA și de ce contează pentru profesorul de la clasă”, explică aptitudinile urmărite prin Programul pentru evaluarea internațională a elevilor (PISA). Testarea se adresează tinerilor de 15 ani și urmărește ce pot face cu noțiunile învățate, dincolo de reproducerea unei formule sau a unei date istorice.

Lecțiile pot porni de la o factură sau de la informații care se contrazic

Alegerea situației de lucru depinde de disciplina predată. Documentul propune exemple prin care noțiunile din lecție sunt legate de probleme întâlnite în afara școlii:

La matematică, punctul de plecare poate fi o factură, un credit, o reducere de preț ori un grafic statistic real. Recomandarea este ca profesorul să folosească asemenea contexte, fără să limiteze activitatea la calcule desprinse de o situație concretă.

La științe, explicațiile pot fi construite în jurul eficienței energetice, al calității aerului și al siguranței alimentare. Aceste teme permit legarea noțiunilor predate de fenomene întâlnite în viața cotidiană.

Pentru limba și literatura română și pentru limbile străine, institutul recomandă în ghid: „Exercițiile de lectură pot include texte multiple, cu surse diferite și uneori contradictorii, pentru a exersa exact ce evaluează PISA, compararea, verificarea și evaluarea critică a informației”. În această activitate intră și separarea faptelor de opinii, alături de verificarea surselor.

O sarcină poate cere interpretarea unui grafic referitor la schimbările climatice, estimarea unei cheltuieli sau aprecierea credibilității unei surse de informație. Elevul trebuie astfel să folosească noțiunile cunoscute pentru a formula un răspuns într-un context practic.

Profesorii pot construi activitățile și în jurul organizării unei călătorii, al unei dileme privind mediul ori al unui produs financiar. Acestea sunt alte puncte de pornire propuse în document pentru sarcini legate de situații reale.

Evaluarea poate cere aplicarea unei competențe într-o situație nouă

La construirea testului, profesorul poate schimba contextul față de cel folosit în timpul lecțiilor. Elevului i se cere atunci să aplice o competență într-un scenariu pe care nu l-a exersat deja. Potrivit ghidului, această abordare permite observarea și măsurarea diferenței dintre cunoașterea unei noțiuni și capacitatea de a o utiliza.

Pentru propriile probe, profesorii pot prelua modul de organizare al sarcinilor PISA: o situație din realitate, o cerință formulată precis și dificultate pe mai multe niveluri. Modelul privește construcția evaluării, nu doar alegerea temei exercițiului.

O altă resursă o reprezintă întrebările și problemele PISA făcute publice, pe care institutul le-a tradus și publicat. Ghidul le descrie drept: „materiale direct utilizabile ca teme, exerciții sau probe de evaluare formativă”. Evaluarea formativă înseamnă aici verificarea progresului elevilor pe parcursul învățării.

Despre felul în care profesorii pot privi testarea internațională, institutul precizează că aceasta: „nu ar trebui să fie doar un clasament al țărilor participante”, ci: „o oglindă care arată, la propriu, dacă ceea ce se întâmplă la clasă pregătește elevii pentru viața de după catalog”.

Rezultatele din 2025 arată dificultăți de aplicare a cunoștințelor

Institutul pune recomandările în legătură cu rezultatele PISA 2025, pe care le consideră relevante pentru distanța dintre conținuturile predate și ceea ce elevii reușesc să folosească efectiv. Ghidul include următoarele date:

• La matematică, 52% dintre elevi se situează sub nivelul 2 de referință.
• La lectură, proporția elevilor aflați sub același nivel este de 48%.
• La științe, 46% dintre elevi nu ating nivelul 2 de referință.
• Tot la științe, între elevii avantajați socioeconomic și cei dezavantajați există un decalaj de 122 de puncte.
• 29% dintre elevi declară că telefoanele sau alte dispozitive le distrag atenția în timpul majorității orelor de științe ori chiar la fiecare oră.

Institutul susține orientarea reformelor educaționale către dezvoltarea competențelor, în locul concentrării pe conținuturi. Potrivit documentului, trecerea de la predarea orientată spre conținut la cea orientată spre competențe nu este o modă pedagogică trecătoare, ci răspunde, pe baza datelor, nevoii de a-i pregăti pe elevi să înțeleagă procese fizice, sociale și economice și să se orienteze într-o lume tot mai complexă.

Institutul de Științe ale Educației a mai transmis: „se poate cultiva prin decizii zilnice, la catedră”.

La PISA 2025 au luat parte 91 de țări și economii. Aproximativ 760.000 de participanți au reprezentat circa 33 de milioane de tineri cu vârsta de 15 ani.

România participă la această evaluare din 2002. Începând cu testarea din 2018, organizarea la nivel național este coordonată de Centrul Național PISA, care funcționează în cadrul Institutului de Științe ale Educației.