Jurnalul Național
Știri și analize

Caută în Jurnalul Național

Educaţie

Participarea la orele remediale din 2026-2027 este gratuită. Cum se face înscrierea și se verifică progresul

Roxana Tanase ·
Elevă care participă la activități școlare într-o sală de clasă
Elevă care participă la activități școlare într-o sală de clasă - Foto: Yan Krukau / Pexels

Elevii participă gratuit la activitățile remediale din anul școlar 2026-2027, fără să primească note sau calificative. Înscrierea, evidența prezenței și urmărirea rezultatelor sunt etape distincte, iar ghidul pentru învățători separă documentele cerute de regulile aplicabile de modelele care pot fi adaptate.

Înscrierea pornește de la o solicitare sau o recomandare scrisă

Participarea se stabilește conform metodologiei naționale. Organizarea activităților și înregistrarea prezenței presupun următorii pași:

  • Părintele formulează o solicitare scrisă sau cadrul didactic face o recomandare scrisă pentru participarea elevului.
  • Școala organizează întâlnirile printr-un grafic întocmit lunar. Acesta trebuie să indice cel puțin ziua, orele de desfășurare, grupa și profesorul responsabil.
  • Cadrul didactic verifică participarea copiilor și înscrie absențele în catalogul dedicat programului. Părinții sunt informați despre absențele acumulate.
  • Activitatea profesorului se consemnează în condica de prezență, conform metodologiei naționale.

În funcție de situație, evidențele includ și orarul, listele elevilor din grupe, cererile părinților și recomandările cadrelor didactice, potrivit Edupedu.ro. Lor li se adaugă planul individualizat de învățare și instrumentele prin care este urmărită evoluția copilului.

Modelele pot fi înlocuite, dar cerințele legale rămân

Ghidul pentru învățători precizează statutul instrumentelor oferite: „Exemplele, recomandările și fișele propuse în ghid sunt orientative, cu excepția documentelor sau informațiilor a căror utilizare este impusă expres de cadrul normativ”.

Profesorii și școlile au posibilitatea să adapteze instrumentele propuse sau să aleagă altele, respectând atât regulile legale, cât și obiectivele educaționale pentru care sunt folosite.

Sunt oferite modele pentru cererea de înscriere, recomandarea profesorului, fișa prin care se identifică nevoile elevului, urmărirea progresului și planul individualizat de învățare. Pentru o parte dintre anexe, ghidul formulează explicit condiția înlocuirii: „Modelele din anexele 3–5 pot fi adaptate sau înlocuite cu instrumente proprii, dacă sunt respectate cerințele legale și sunt urmărite aceleași scopuri pedagogice”.

Înscrierea în Programul de învățare remedială (Programul ÎR) nu presupune întocmirea separată a unui plan de intervenție individualizat, a unui plan remedial sau a unui plan individual de intervenție. Sprijinul acordat poate fi consemnat în documentul individualizat de învățare.

Planificarea începe cu ceea ce poate face elevul

Profesorul stabilește activitățile folosind rezultatele evaluărilor, competențele pe care copilul le are efectiv, dificultățile observate și nevoile sale individuale. Exercițiile trebuie legate de lecțiile de la clasă și de celelalte activități ale școlii.

Prioritare sunt cititul, scrisul, înțelegerea textelor, matematica și competențele din domeniul științelor. Programul urmărește și învățarea autonomă, gândirea critică și creativă, evitarea acumulării lacunelor și recuperarea ori consolidarea celor învățate. Sunt prevăzute inclusiv aprofundarea, extinderea cunoștințelor și stimularea performanței.

Pentru lucru sunt recomandate etape de învățare scurte, formulate clar, exerciții a căror dificultate crește treptat și sarcini adaptate elevilor. Răspunsul profesorului la rezolvări trebuie oferit imediat și potrivit nevoilor copilului, alături de evaluări scurte care ajută la ajustarea învățării.

Pot fi utilizate obiecte și materiale vizuale, precum și resurse digitale. Lucrul poate fi organizat individual, în perechi sau în grupuri mici.

În Planul individualizat de învățare se pot consemna competențele urmărite, obiectivele, metodele și sprijinul oferit, alături de evoluția rezultatelor. Modelul cuprinde:

  • Punctele forte ale copilului și ceea ce stăpânește deja.
  • Interesele sale și modalitățile prin care învață mai ușor.
  • Nevoile constatate și evaluările care le susțin.
  • Competențele vizate, împreună cu nivelul de la care pornește.
  • Obiectivele stabilite pentru termen scurt, mediu și lung.
  • Strategiile de lucru și măsurile prin care este sprijinit.
  • Participarea elevului la activitățile remediale.
  • Evoluția rezultatelor și revizuirea sprijinului acordat.
  • Comunicarea cu elevul și cu familia acestuia.

Rezultatele de la clasă orientează continuarea sprijinului

Monitorizarea leagă observațiile din orele remediale de activitatea obișnuită a elevului. Profesorul verifică ce a învățat în plus, ce competențe s-au consolidat, unde persistă dificultățile și dacă folosește la clasă lucrurile exersate.

Modelul distinge trei situații: progres, progres insuficient sau staționare, respectiv regres. În funcție de acestea, profesorul stabilește următoarea măsură și hotărăște dacă obiectivele și metodele rămân aceleași, sunt ajustate ori completate.

Rezultatele pot conduce la propunerea de menținere în grupă sau de mutare în alta, la schimbarea competențelor urmărite, la continuarea sprijinului ori la încheierea intervenției pentru competența respectivă.

Școala coordonează programul și analizează nevoile

Organizarea revine directorului sau directorului adjunct, care asigură și condițiile materiale în limita resurselor existente. Conducerea coordonează planificarea, urmărește activitățile și susține analiza rezultatelor.

Comisia pentru curriculum, responsabilă de aspectele privind programa și învățarea, analizează anual nevoile de implementare. Ea sprijină identificarea competențelor insuficient dezvoltate și monitorizează programul în școală. La încheierea anului școlar, unitatea poate sintetiza rezultatele pentru a fundamenta măsurile din anul următor.

Platformele digitale rămân resurse opționale

Wordwall, Edpuzzle, Khan Academy, Math Learning Center și PhET apar între exemplele pentru română, matematică, științe, istorie și geografie. Aceste resurse orientative pot fi folosite împreună cu fișe pe hârtie, obiecte, jocuri didactice și activități ghidate de profesor.

Ghidul precizează limita folosirii lor: „Utilizarea acestor instrumente nu este obligatorie și nu înlocuiește intervenția pedagogică directă, observarea sistematică și monitorizarea progresului elevului”.

Înaintea utilizării, se recomandă verificarea concordanței conținutului cu programa școlară, a accesibilității, precum și a condițiilor de folosire și de protejare a datelor personale.