România a oferit elevilor 26,5 milioane de litri de lapte, cel mai mare volum din UE

România a distribuit aproximativ 26,5 milioane de litri de lapte copiilor prin programul Uniunii Europene (UE) pentru școli, în anul școlar 2024-2025. Este cel mai mare volum dintre statele membre.

Totalul UE a ajuns la aproximativ 107 milioane de litri, astfel că României îi revine aproximativ un sfert din cantitatea distribuită, arată datele Comisiei Europene prezentate de Edupedu.ro. Suedia urmează cu aproximativ 24 de milioane de litri, înaintea Finlandei, cu aproximativ 11 milioane, și a Poloniei, cu aproximativ 9,5 milioane.

Această ierarhie ia în calcul numai laptele măsurat în litri, potrivit Edupedu.ro. Brânzeturile și iaurturile figurează distinct în graficul european, iar cantitățile lor nu se pot adăuga direct volumului de lapte.

Porția oferită în România este sub media europeană

Un copil primește în România o porție medie de 200 de mililitri, comparativ cu media europeană de 210 mililitri. Cea mai mare porție medie raportată este în Cehia, de 260 de mililitri.

Austria, Bulgaria, Polonia și Danemarca, alături de alte câteva state, oferă aproximativ 250 de mililitri. Finlanda raportează 80 de mililitri, iar Franța, 100 de mililitri.

Mărimea porției trebuie citită împreună cu frecvența distribuirii: cantitatea pe care o primește un copil pe parcursul anului școlar depinde și de cât de des sunt oferite produsele.

România ocupă poziția a cincea după numărul copiilor beneficiari

Prin programul: „Lapte și fructe în școli”, copiii primesc gratuit fructe, legume, lapte și produse lactate. Componenta educativă urmărește formarea unor obiceiuri alimentare sănătoase și apropierea copiilor de agricultură.

În clasamentul beneficiarilor din anul școlar 2024-2025, România se află pe poziția a cincea. Numărul copiilor participanți raportat de state este:

• Germania: 2,74 milioane de copii.
• Spania: 2,30 milioane de copii.
• Polonia: 1,83 milioane de copii.
• Suedia: 1,57 milioane de copii.
• România: 1,55 milioane de copii.
• Franța: 1,28 milioane de copii.

În România sunt incluși preșcolarii și elevii din ciclurile primar și gimnazial. Aproximativ jumătate dintre beneficiarii români urmează învățământul primar, ceilalți fiind din învățământul secundar și preșcolar. Ponderea elevilor din ciclul primar ajunge la 70,2% între participanții din întreaga Uniune.

Numărul unităților participante depinde și de organizarea rețelei școlare

România este a doua în clasamentul școlilor și grădinițelor participante, după Germania. Pentru aceeași perioadă, raportările indică:

• Germania: aproximativ 26.590 de unități.
• România: aproximativ 20.490 de unități.
• Polonia: aproximativ 12.090 de unități.
• Suedia: 9.930 de unități.
• Franța: 9.340 de unități.
• Spania: aproximativ 8.290 de unități.

Spania are mai mulți copii beneficiari decât România, deși raportează mai puține unități participante. Organizarea rețelelor de învățământ și felul în care sunt raportate structurile arondate pot influența acest indicator. El nu reprezintă un clasament al școlilor cu personalitate juridică, adică al celor care au statut juridic propriu.

Participările la activități educative nu reprezintă copii diferiți

Educația alimentară din program cuprinde activități despre alimentația sănătoasă, agricultură, originea alimentelor și reducerea risipei. România a înregistrat aproximativ 1,55 milioane de participări la asemenea activități în anul analizat, ocupând poziția a șaptea în UE.

Germania a raportat aproximativ 5,38 milioane de participări, Italia, 4,35 milioane, iar Polonia, 4 milioane. Aceste valori numără participările, nu obligatoriu persoane distincte: un elev poate lua parte la mai multe activități și poate figura în categorii diferite.

În raportarea României, o parte importantă este încadrată la categoria Alte activități. Sunt înregistrate, de asemenea, lecții, prezentări și ateliere.

O cercetare sociologică IRES, prezentată în mai 2026 la dezbaterea Lapte și carte de la Camera Deputaților, a consemnat că numai 5% dintre părinții chestionați au declarat participarea elevilor la activități educative legate de program. Sprijinul pentru program a fost exprimat de 80% dintre părinții intervievați, însă cercetarea a indicat efecte limitate în formarea obiceiurilor alimentare sănătoase.

Răspunsurile părinților și evidențele administrative europene măsoară lucruri diferite. Raportările pot număra același copil de mai multe ori, iar părinții pot să nu cunoască fiecare activitate desfășurată la școală.

Comisia propune schimbarea participării voluntare a statelor

Continuarea programului pentru perioada bugetară 2028-2034 face obiectul propunerii anunțate de Comisia Europeană la 1 octombrie 2026. În prezent, statele membre aleg voluntar dacă participă.

„Dorim să asigurăm continuarea sprijinului pentru Programul UE pentru școli, transformându-l într-o componentă obligatorie a planurilor naționale, dar adaptată realităților fiecărei țări”, a declarat Christophe Hansen, comisar european pentru Agricultură și Alimentație, în anunțul Comisiei Europene.

Propunerea include reguli și proceduri administrative simplificate, precum și o flexibilitate mai mare pentru adaptarea programului la nevoile copiilor și la particularitățile fiecărui stat.

Cheltuielile programului la nivel european au însumat 356 de milioane de euro în anul școlar 2024-2025. Finanțarea a cuprins 188 de milioane de euro din fonduri europene și contribuții ale statelor membre de 168 de milioane de euro.

Regulile pentru 2028-2034 urmează să treacă prin negocieri și să fie adoptate în procesul legislativ european.