Rata şomajului a scăzut la 3,9% în 2019; şomajul a afectat cel mai mult absolvenţii învăţământului scăzut şi mediu
Rata șomajului a înregistrat o scădere semnificativă în anul precedent, ajungând la 3,9%, comparativ cu 4,2% în 2018. Conform datelor furnizate de Institutul Național de Statistică, tinerii cu studii medii și scăzute au fost cei mai afectați, având o rată a șomajului de 6,3% și, respectiv, 4%. În contrast, persoanele cu studii superioare au beneficiat de o rată a șomajului mult mai mică, de doar 1,6% în 2019.
Analizând datele pe sexe, se observă o diferență de 0,9 puncte procentuale între bărbați și femei, cu 4,3% pentru bărbați și 3,4% pentru femei. De asemenea, pe medii de rezidență, diferența a fost de 1,1 puncte procentuale, cu 4,5% în mediul rural și 3,4% în mediul urban.
Statisticile INS indică faptul că tinerii cu vârste între 15 și 24 de ani au avut cea mai mare rată a șomajului, de 16,18%. rata șomajului de lungă durată, definită ca șomajul care durează un an sau mai mult, a fost de 1,7%, iar proporția celor afectați de acest tip de șomaj a fost de 42,4%. În rândul tinerilor, rata șomajului de lungă durată a fost de 8,9%, cu o incidență de 52,9%.
În 2019, rata de ocupare a populației active (15-64 ani) a crescut la 65,8%, cu un punct procentual mai mult decât în anul anterior. Bărbații au avut o rată de ocupare de 74,6%, în timp ce femeile au înregistrat 56,8%. În mediul urban, rata de ocupare a fost superioară, atingând 67,1%, comparativ cu 64,2% în mediul rural.
Pentru persoanele cu vârste între 20 și 64 de ani, rata de ocupare a fost de 70,9%, depășind astfel obiectivul național de 70% stabilit în cadrul Strategiei Europa 2020. Tinerii (15-24 ani) au avut o rată de ocupare de 24,7%, iar persoanele vârstnice (55-64 ani) au înregistrat o rată de 47,8%.
Conform INS, cei mai bine plasați pe piața muncii au fost absolvenții de învățământ superior, cu o rată de ocupare de 89,2%. În contrast, doar 68,6% dintre persoanele cu studii medii și 44,4% dintre cei cu studii scăzute erau angajați.
Numărul angajaților a crescut cu 80.000 de persoane față de anul anterior, reprezentând 75,8% din totalul populației ocupate. În 2019, lucrătorii independenți și cei din sectorul familial neremunerați au constituit 23,1% din populația activă.
În ceea ce privește structura ocupării, lucrătorii calificați în agricultură, silvicultură și pescuit au reprezentat 18,1% din total, iar muncitorii calificați, specialiștii și lucrătorii din servicii au avut ponderi de 16,1%, 15,6% și, respectiv, 15,2%. Din totalul angajaților, 21,2% erau în sectorul agricol, 30,1% în industrie sau construcții și 48,7% în servicii. În sectorul neagricol, 6,837 milioane de persoane erau angajate, cu cele mai mari procente în industria prelucrătoare (24,0%), comerț (18,6%) și construcții (10,5%).
Comparativ cu 2018, s-au înregistrat scăderi semnificative în agricultură, silvicultură și pescuit (-94.400 persoane) și în industria prelucrătoare (-35.100 persoane). Cele mai mari creșteri au fost observate în construcții (+37.300 persoane), comerț (+28.800 persoane), servicii administrative și suport (+16.000 persoane), sănătate și asistență socială (+12.800 persoane) și administrație publică și apărare (+10.500 persoane).
În 2019, 619.000 de persoane (7,1%) au lucrat cu program parțial, majoritatea fiind angajate în sectorul agricol (85,8%). Durata medie a săptămânii de lucru a fost de 38,9 ore, iar 148.000 de persoane au desfășurat activități secundare, lucrând în medie 13,5 ore pe săptămână.
Populația activă a României a fost de 9,033 milioane de persoane, dintre care 8,680 milioane erau angajate, iar 353.000 erau șomeri.
