Robert Fico cere ridicarea sancțiunilor pe Rusia cu petrolul la peste 100 dolari
Premierul Slovaciei, Robert Fico, a solicitat sâmbătă, 4 aprilie, ridicarea sancțiunilor impuse de Uniunea Europeană asupra importurilor de energie din Rusia. Apelul său vine în contextul unei noi crize energetice, declanșată de escaladarea conflictului din Orientul Mijlociu. Declarația oficială a fost făcută publică de guvernul de la Bratislava după o convorbire telefonică între Fico și omologul său maghiar, Viktor Orban.
Apel direct către Comisia Europeană
Într-o declarație fermă, șeful guvernului slovac a cerut Bruxelles-ului să reia dialogul cu Moscova pentru a asigura stabilitatea energetică a blocului comunitar. Poziția sa, aliniată cu cea a Ungariei, pune presiune suplimentară asupra unității europene în privința politicilor față de Rusia. Robert Fico a transmis un mesaj clar către liderii UE, subliniind necesitatea unor măsuri pragmatice pentru a reface rezervele strategice de gaze și petrol.
„UE și în special Comisia Europeană ar trebui să reia imediat dialogul cu Rusia și să asigure un mediu politic și juridic care să permită fiecărei state membre și UE în ansamblu să refacă rezervele de gaze și petrol lipsă și să permită aprovizionarea cu aceste materii prime strategice din toate sursele și direcțiile posibile, inclusiv din Rusia”, se arată în declarația premierului slovac, citată de Reuters.
Criza din Ormuz a scumpit petrolul
Solicitarea premierului slovac este o reacție directă la turbulențele de pe piețele internaționale. După ce Israelul și Statele Unite au atacat Iranul, Teheranul a răspuns prin închiderea strâmtorii Ormuz, un punct necesar pentru comerțul global. Prin această rută maritimă tranzitează aproximativ 20% din fluxul internațional de petrol. Blocada a avut un efect imediat și sever asupra prețurilor.
Cotațiile țițeiului au explodat, depășind pragul de 100 de dolari pe baril. Această creștere este dramatică, având în vedere că, înainte de declanșarea conflictului, prețul se situa în jurul valorii de 70 de dolari pe baril, conform datelor agregate de Mediafax. Majorarea bruscă a costurilor pune o presiune imensă asupra economiilor europene, deja vulnerabile.
Reacția Bruxelles-ului, măsuri de austeritate
Înainte de apelul lansat de Robert Fico, Comisia Europeană a promovat o abordare diferită pentru gestionarea crizei. Comisarul european pentru energie, Dan Jorgensen, a făcut un apel către cetățenii și guvernele statelor membre să adopte măsuri stricte de reducere a consumului. Printre soluțiile propuse de oficialul european se numără încurajarea muncii de la distanță (work from home) și limitarea deplasărilor neesențiale pentru a conserva resursele energetice.
Implicații pentru România și UE
Poziția exprimată de Slovacia și Ungaria redeschide o falie strategică în interiorul Uniunii Europene. Propunerea de a relua importurile de energie din Rusia contravine politicii de sancțiuni menținută de majoritatea statelor membre și riscă să submineze frontul comun al blocului comunitar. Pentru România, consecințele crizei sunt directe și imediate. Creșterea prețului petrolului la peste 100 de dolari se va reflecta inevitabil în prețuri mai mari la pompă pentru benzină și motorină. Această scumpire va genera, la rândul ei, un efect în lanț, ducând la creșterea costurilor de transport și, implicit, la scumpirea produselor alimentare și a altor bunuri de larg consum, alimentând astfel inflația.
Pe fondul acestei crize, tensiunile internaționale continuă să se acumuleze. Președintele american Donald Trump a acordat Iranului un ultimatum de 48 de ore pentru a ajunge la un acord, amenințând că, în caz contrar, va „dezlănțui iadul”. În același timp, Turcia a anunțat deja majorări de 25% la prețurile pentru electricitate și gaze naturale, un indicator al șocului economic care se propagă în regiune. Într-o mișcare menită să calmeze parțial piețele, Iranul a autorizat trecerea prin strâmtoarea Ormuz a navelor care transportă bunuri esențiale către porturile sale.
