România a exportat masiv energie de Paște consumul scăzând la 2557 MW

România a devenit exportator net de energie începând din noaptea de Vinerea Mare, pe fondul unui consum redus al populației în zilele libere de Paște. Excedentul de producție a fost direcționat în cea mai mare parte către export, în timp ce numărul tot mai mare de prosumatori a contribuit la scăderea cererii din rețea.

Peste o treime din producția națională de energie din a doua zi de Paște, la prânz, mergea la export.

Cel mai mic consum instantaneu înregistrat în perioada sărbătorilor a fost de 2.557 MW, atins în prima zi de Paște, duminică, la ora 14:36. Cifra este cu doar 24 MW peste recordul istoric de consum minim, de 2.533 MW, înregistrat în prima zi de Paște a anului trecut. În a doua zi de Paște, luni, cel mai redus consum a fost de 3.250 MW la ora 11:44, o valoare mai mare decât cea de anul trecut la aceeași oră, care a fost de 2.701 MW, conform datelor în timp real publicate de Transelectrica.

RecomandăriRusia a investit masiv în alegerile armene. Mai mult decât în România, un semnal pentru securitatea europeană.

Estimările Transelectrica au fost depășite

Cifrele reale de consum au fost mai mari decât prognozele oficiale. Transelectrica estimase un consum minim de aproximativ 2.000 MW pentru prima zi de Paște și de circa 2.300 MW pentru a doua zi.

„Pentru prima zi de Paște, estimăm un consum minim de aproximativ 2.000 MW, în condiții de cer senin la nivel național. În situația unei nebulozități mai ridicate și a apariției precipitațiilor în zone dens populate, consumul poate crește cu până la 500 MW în a doua parte a zilei”, arăta o informare a Transelectrica din 11 aprilie.

Luni, la ora 12:02, balanța energetică arăta un consum de 3.255 MW și o producție de 5.005 MW. Diferența de 1.749 MW era exportată.

RecomandăriAutomatizarea amenință locurile de muncă din România. Standard Chartered taie masiv posturile din back-office.

La acea oră, energia solară contribuia cel mai mult la mixul energetic, cu 1.379 MW. Era urmată de producția nucleară de la Cernavodă (1.340 MW) și de hidrocentrale (1.275 MW). Datele Transelectrica arată că producția hidro a fost redusă pe timpul zilei, când producția fotovoltaică a atins vârful, după ce în timpul nopții ajunsese la niveluri de 2.200 – 2.700 MW.

Peste 300.000 de prosumatori în sistem

Creșterea numărului de prosumatori și a capacităților de stocare a jucat un rol important în dinamica sistemului. La 31 ianuarie 2026, România avea 302.891 de prosumatori racordați la rețea, cu o putere instalată totală de 3.533,46 MW, potrivit datelor Autorității Naționale de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE).

Cifra reprezintă o creștere majoră față de ianuarie 2025, când erau înregistrați 203.894 de prosumatori, cu o putere instalată de 2.441,59 MW.

RecomandăriAnunțul crucial al miniștrilor energiei. România, printre țările care simt presiunea

Și numărul instalațiilor de stocare a crescut. Conform raportului ANRE din ianuarie 2026, numărul total al prosumatorilor cu instalații de stocare era de 72.056. Capacitatea totală de stocare a ajuns la 235 MW în 2025, de la doar 15 MW la începutul anului 2024, potrivit declarațiilor de la acea vreme ale ministrului Energiei, Sebastian Burduja.

Or, contribuția prosumatorilor se vede direct în prognoze. Dacă în prima zi de Paște de anul trecut producția acestora a atins un maxim de 1.306 MWh, anul acesta prognoza pentru aceeași oră indica un maxim de 1.842 MW.