Loviturile SUA asupra Iranului pun în joc prețul energiei în Europa. Ce riscă și România prin tensiunile din Hormuz

Ordinul dat de Donald Trump pentru o nouă serie de lovituri militare americane asupra Iranului a adus imediat o undă de șoc pe piețele energetice globale. După ce o a treia navă comercială a fost atacată în Strâmtoarea Hormuz, Statele Unite au decis să intervină în forță. Reacția economică a fost instantanee, cotația petrolului de referință din SUA urcând rapid cu peste 2,5 procente pe fondul nervozității investitorilor privind un posibil blocaj de aprovizionare pe această rută critică de tranzit.
Conform Comandamentului Central al SUA, forțele americane au vizat peste 80 de locații strategice din sudul Iranului. Pe lista țintelor distruse se află sisteme de apărare aeriană, rețele de supraveghere costieră, lansatoare de rachete antinavă, facilități dedicate dronelor și infrastructură portuară. Este o mutare de proporții care schimbă dinamica conflictului, mai ales că valul anterior de atacuri anunțat de aceeași structură militară se concentrase pe neutralizarea a peste 60 de ambarcațiuni mici ale Gărzilor Revoluționare Islamice, chiar în interiorul și în apropierea Strâmtorii Hormuz.
Dincolo de exploziile din Orientul Mijlociu, reverberațiile se simt până pe continentul nostru, iar România privește cu maximă atenție spre Strâmtoarea Hormuz. Orice amenințare la adresa acestui culoar maritim vital pune presiune pe prețul petrolului cu mult înainte ca tancurile petroliere să fie oprite efectiv din drumul lor. O rută nesigură înseamnă, pentru consumatorul european, posibile scumpiri la carburanți și o instabilitate greu de controlat pe piața produselor energetice.
Răspunsul Teheranului nu s-a lăsat așteptat. Liderii iranieni au condamnat rapid valul de bombardamente, numindu-le o „agresiune flagrantă”, și au lansat avertismente dure privind o replică militară, descrisă oficial drept un viitor „răspuns zdrobitor”.
Campania americană se mută de pe mare pe uscat
Ofensiva actuală arată o modificare tactică asumată de Casa Albă. Dacă inițial aviația și marina americană au vizat șalupele rapide ale IRGC în zona Strâmtoarea Hormuz alături de radare și capacități antinavă izolate, acum tirul s-a mutat adânc pe uscat. Baza de operațiuni și infrastructura militară din sudul teritoriului iranian au încasat lovituri masive, semn că Washingtonul nu se mai limitează la patrulare și riposte punctuale pe apă.
Tensiunea a cuprins rapid întreaga regiune a Golfului Persic, unde populația resimte direct escaladarea. În Bahrain și Kuweit liniștea a fost spartă de sirenele de raid aerian. Autoritățile din ambele state au cerut localnicilor să rămână calmi și să caute adăpost, o imagine clară a panicii că focul s-ar putea extinde oricând dincolo de granițele iraniene.
Informațiile publicate de Independent arată cum bursele au luat deja în calcul varianta unor rute de navigație compromise. Cotațiile țițeiului au sărit strict pe baza anticipației, comercianții temându-se că una dintre cele mai aglomerate căi de tranzit a petrolului ar putea fi închisă dacă schimburile de rachete continuă în același ritm.
Confuzie și revendicări militare neconfirmate
În haosul inerent unei operațiuni militare de o asemenea amploare au apărut deja primele revendicări controversate. Gărzile Revoluționare Islamice din Iran susțin că unitățile lor ar fi reușit să doboare o dronă americană MQ-9 Reaper chiar deasupra regiunilor din sudul țării. Până în acest moment, Statele Unite nu au emis niciun comentariu și nu au confirmat pierderea vreunui aparat de zbor. Tăcerea Pentagonului pe acest subiect lasă deschisă problema unei presupuse pierderi materiale americane, un detaliu care riscă să alimenteze și mai mult retorica de război a Teheranului.
Ceea ce a început ca o serie de incidente navale și atacuri asupra navelor comerciale s-a transformat fulgerător într-o campanie masivă de distrugere a capabilităților militare inamice. Cele peste 80 de ținte lovite de forțele americane arată o escaladare asumată, în timp ce piețele de capital rămân în alertă roșie. În tot acest timp, în timp ce sirenele antiaeriene sună în statele vecine, autoritățile iraniene își pregătesc forțele, promițând că operațiunea militară condusă de Statele Unite va avea consecințe majore.
Citește și:
- Trump presează Israelul să oprească loviturile din Liban. Ce riscă SUA dacă acordul cu Iranul eșuează
- Ucraina mută războiul mai adânc în Rusia. Ce pierde Moscova după loviturile asupra petrolului și uzinei de explozibili
- Trump a oprit în ultimul moment loviturile asupra Iranului. Ce pierd aliații și diplomația din lipsa unui acord clar









