România cumpără ultimul strat de apărare contra dronelor și rachetelor mici. Cât costă și când ajung primele sisteme

Ministerul Apărării Naționale a semnat contractul pentru primele sisteme antiaeriene SHORAD și VSHORAD, o achiziție de 10,33 miliarde de lei fără TVA, echivalentul a aproximativ 2,038 miliarde de euro fără TVA. Această investiție are scopul de a intercepta amenințările aeriene de proximitate. Experiența războiului din apropierea graniței României a arătat o creștere a riscurilor precum drone, muniții rătăcitoare, rachete de mici dimensiuni, elicoptere și aeronave care zboară la joasă altitudine.

Spre deosebire de sistemele cu rază lungă, SHORAD și VSHORAD funcționează ca un ultim strat de apărare. Dacă sistemele grele sunt concepute să lovească la distanțe mari, aceste noi echipamente intervin aproape de obiectivele protejate. Ele vizează țintele mici și cele aflate la altitudini joase, care pot ocoli radarele apărărilor cu rază extinsă. Pentru România, această achiziție completează apărarea antiaeriană existentă, fără să o înlocuiască.

Primele două sisteme ajung în cel mult trei ani de la primul contract subsecvent

Acordul-cadru, despre care datele publicate indică că a fost inițiat în iulie 2025, prevede semnarea a trei contracte subsecvente, cu o valoare totală a investiției de 10,33 miliarde de lei fără TVA. Sursa nu explică discrepanța dintre momentul anunțat și calendarul procedurii, nici nu precizează producătorul sau consorțiul care va livra sistemele.

Termenul concret anunțat pentru primele două sisteme VSHORAD este de maximum trei ani de la semnarea contractului subsecvent 1. Prin urmare, efectul operațional nu este imediat, chiar dacă semnarea contractului deblochează programul.

Pregătirea începe înainte ca tehnica să ajungă fizic în unități. Pachetul logistic și tehnologic include cursuri de instruire și simulare pentru operatorii militari. Acestea trebuie efectuate obligatoriu înainte de recepția echipamentelor de luptă. Astfel, investiția acoperă nu doar lansatoarele și muniția, ci și formarea necesară pentru ca sistemele să poată fi introduse rapid în serviciu.

Achiziția acoperă o vulnerabilitate expusă de războiul cu drone și ținte joase

Utilitatea acestor sisteme rezultă din tipul de amenințări pe care le contracarează. SHORAD înseamnă apărare antiaeriană cu rază scurtă, iar VSHORAD înseamnă apărare antiaeriană cu rază foarte scurtă. Ele sunt proiectate pentru ținte care apar rapid, zboară la joasă altitudine și pot lovi infrastructura, baze, depozite sau trupe înainte ca o apărare cu rază mai mare să reacționeze eficient.

Contextul regional explică urgența politică a achiziției. În apropierea României, schimburile de atacuri aeriene s-au intensificat, cu volume mari de drone lansate și doborâte raportate de părțile implicate, chiar dacă aceste cifre nu pot fi verificate independent. Pentru un stat situat pe flancul estic al NATO și cu un rol logistic în regiune, o apărare apropiată devine relevantă atât pentru frontiera propriu-zisă, cât și pentru protecția infrastructurii militare și de transport.

Potrivit Libertatea, programul este prezentat și ca un pas care deblochează alte proiecte de înzestrare militară. Aceasta are implicații bugetare: 10,33 miliarde de lei fără TVA reprezintă un angajament financiar major, care concurează cu alte achiziții importante din apărare. Acest lucru se întâmplă într-un moment în care în NATO se discută deschis despre creșterea cheltuielilor militare ale statelor membre.

Imaginile de mai jos prezintă explicația publică legată de rolul acestor sisteme în arhitectura de apărare apropiată.

Ce se știe și ce lipsește încă din datele publice

Ministrul interimar al Apărării, Radu Miruță, a descris public rolul sistemului ca pe o barieră finală între atac și obiectivul vizat. Această formulare este relevantă pentru a înțelege de ce armata achiziționează acest tip de capabilitate acum, când atacurile cu drone și vectori de joasă altitudine au devenit o parte constantă a războiului modern.

„Un sistem SHORAD/VSHORAD este un «scut» de apărare antiaeriană de proximitate care detectează și distruge amenințări aeriene înainte ca acestea să ajungă la ținta protejată. Practic, acest sistem este ultimul strat de protecție care oprește o amenințare aeriană înainte ca aceasta să producă pagube. SHORAD/VSHORAD este gardul de protecție din jurul obiectivului, stratul care apără direct ceea ce contează.”

Totuși, câteva întrebări esențiale au rămas fără răspuns în informațiile publicate până acum. Nu s-a anunțat cine livrează sistemele, cum vor fi integrate exact cu capabilitățile deja existente, inclusiv cu cele de tip Patriot, care unități sau ce zone strategice vor fi primele protejate și dacă există surse de finanțare în afara bugetului național, de exemplu prin mecanisme europene sau NATO.

Lipsa acestor precizări nu modifică sensul strategic al semnării. România achiziționează un strat de apărare destinat amenințărilor de proximitate, exact segmentul în care atacurile cu drone, munițiile rătăcitoare și țintele de mici dimensiuni pot produce pagube mari cu costuri relativ reduse pentru atacator.

Impactul pentru România ține de securitate și de ritmul cheltuielilor militare

Pentru public, efectul nu se observă imediat în viața de zi cu zi, deoarece primele livrări sunt programate în ani, nu în luni. El se manifestă însă pe două planuri. Primul este cel de securitate: extinderea protecției pentru obiective militare și infrastructură relevantă într-o regiune unde amenințările aeriene joase au devenit frecvente. Al doilea este cel bugetar: peste 2 miliarde de euro fără TVA reprezintă o investiție de ordin mare, care va trebui susținută împreună cu alte programe de înzestrare.

Pentru Armata Română, aspectul mai puțin vizibil, dar decisiv, va fi integrarea noilor echipamente și pregătirea personalului. Faptul că instruirea și simularea sunt obligatorii înainte de recepția fizică a tehnicii indică faptul că programul este construit pe ideea de operare rapidă după livrare, nu pe depozitarea unor sisteme până la formarea ulterioară a operatorilor.

Pasul următor anunțat oficial este semnarea celor trei contracte subsecvente prevăzute de acordul-cadru, iar primele două sisteme VSHORAD trebuie livrate în termen de trei ani de la semnarea contractului subsecvent 1.