România pierde 700 MW după oprirea reactorului 2 de la Cernavodă

La Cernavodă, județul Constanța, oprirea Unității 2 lasă temporar centrala fără nicio producție de energie electrică. Pierderea vine peste un deficit de producție de aproximativ 2.000 MW la orele de vârf, diferență pe care România o acoperea deja prin importuri înainte de această nouă oprire.

Radu Dudău, expert în energie și președinte Energy Policy Group, a explicat pentru Libertatea că efectul imediat va apărea în importuri și în costul energiei.

„Închiderea unității 2 de la Cernavodă în următoarele 48 de ore va maximiza importurile de energie în orele de vârf de consum, cu impact asupra prețului energiei.”

Asta înseamnă că energia lipsă va fi cumpărată din exterior exact în intervalele în care cererea este deja ridicată. Costul mai mare se propagă în cheltuielile furnizorilor și ale companiilor mari consumatoare, într-un moment în care producția internă este deja sub necesar.

Scriam pe 11 august că valul de căldură și nivelurile scăzute ale apelor pun presiune pe producția industrială europeană. În România, același context a dus deja la vulnerabilități la Cernavodă, după ce debitul scăzut al Dunării afectase funcționarea Unității 1, iar Guvernul a alocat fonduri suplimentare pentru lucrări de dragaj necesare răcirii reactoarelor.

Intervalul critic rămâne seara, între orele 20 și 23

Potrivit raportărilor ANRE citate de Radu Dudău, populația consumă aproximativ 35% din energia disponibilă la nivel național în perioadele de caniculă. Presiunea cea mai mare apare seara, când aerul condiționat rămâne în funcțiune, iar producția internă trebuie completată din import.

Expertul a indicat și intervalul în care reducerea voluntară a consumului ar conta cel mai mult.

„Aportul populației prin economisire voluntară va fi foarte valoros. Este vorba în special de intervalul critic dintre orele 20 și 23, când aparatele de aer condiționat încă evacuează căldura de peste zi. Cei care pot ieși în aer liber, în parcuri sau la terase, ar fi bine să o facă. Este o probă de solidaritate socială pe care o putem trece fără sacrificii prea dureroase.”

În mijlocul acestei perioade, riscul imediat nu este distribuit egal în economie. Cum relatează Libertatea.ro, Guvernul ar putea merge mai întâi spre reducerea temporară a consumului pe marile platforme industriale, dacă vremea agravează dezechilibrul dintre producție și cerere.

Radu Dudău a descris direct acest scenariu, în care lipsa celor 700 MW se adaugă unui sistem deja tensionat la orele de vârf.

„Deci, dacă ies din sistem și cei 700 de megawati de la unitatea 2, atunci deficitul crește și decidenții, într-un scenariu meteorologic sever, s-ar putea să fie în situația de a lua decizii de tăieri, adică, așa cum marii consumatori industriali au anunțat, pot fi forțați să oprească producția, de exemplu.”

Planul cu reactoarele 3 și 4 aduce o problemă suplimentară pe Dunăre

Presiunea acestor 48 de ore readuce în față și o limită structurală a centralei de la Cernavodă. Ministerul Energiei are în plan construirea reactoarelor 3 și 4, însă extinderea nu înseamnă doar capacitate nouă, ci și lucrări suplimentare pentru răcire.

Radu Dudău a arătat că menținerea aceluiași sistem ar cere o amenajare hidrotehnică complexă pe Dunăre, tocmai pentru că problemele de debit afectează deja unitățile existente. Până la revenirea producției, cele 48 de ore se traduc prin importuri mai mari la orele de vârf, iar pentru industria mare consumatoare prin posibilitatea unor reduceri de consum sau opriri de producție dacă presiunea din sistem crește.