Deficitul bugetar a ajuns la 59,42 miliarde de lei după opt luni, sub nivelul din 2025

Deficitul bugetului general consolidat a ajuns la 59,42 miliarde de lei, respectiv 2,89% din PIB, după primele opt luni din 2026, sub nivelul înregistrat în aceeași perioadă din 2025.

Veniturile statului au însumat 468,1 miliarde de lei, iar cheltuielile au ajuns la 527,53 miliarde de lei, potrivit Profit.ro. Ținta de deficit cash, calculată după standardul național, este de 6,2% din PIB pentru întregul an 2026, față de 7,65% în 2025. Ținta de deficit ESA, calculată după standardul Uniunii Europene, este de 6% din PIB.

Veniturile au crescut cu 11,4% față de primele opt luni din 2025. Ca pondere în PIB, avansul a fost de 0,85 puncte procentuale, susținut în principal de veniturile fiscale și de fondurile europene.

Încasările din impozitul pe salarii și venit au totalizat 42,86 miliarde de lei, cu 8,1% peste nivelul din anul anterior. Impozitul pe dividende a adus încasări mai mari cu 16,6%, pe fondul distribuirilor concentrate în decembrie 2025, în contextul modificărilor legislative privind impozitarea acestora. Veniturile aferente Declarației unice au urcat cu 19,1%.

Încasările din impozitul pe salarii au avansat cu 5,6%, peste creșterea de 3,1% a fondului de salarii din economie. Evoluția a fost influențată de eliminarea, de la 1 ianuarie 2025, a facilităților fiscale pentru salariații din construcții, agricultură, industria alimentară și activitățile de creare a programelor pentru calculator.

Contribuțiile de asigurări au însumat 147,53 miliarde de lei, în creștere cu 7,1% față de aceeași perioadă din 2025 și peste dinamica fondului de salarii. Extinderea bazei de impozitare prin Legea nr. 141/2025 și plățile aferente Declarației unice au susținut aceste încasări.

Impozitul pe profit a adus 29,55 miliarde de lei, cu 9,1% mai mult decât în anul anterior. În cazul agenților economici, încasările au crescut cu 11,7%.

Încasările nete din taxa pe valoarea adăugată au ajuns la 103,35 miliarde de lei, în creștere cu 25,2%, pe fondul modificării cotelor de TVA. Încasările brute au avansat cu 21,1%, iar restituirile de TVA au crescut cu 7,5%, de la 22,1 miliarde de lei în primele opt luni din 2025 la 23,76 miliarde de lei în perioada similară din 2026.

Veniturile din accize s-au menținut la un nivel apropiat de cel din anul anterior, de 32,35 miliarde de lei. Încasările din accizele aplicate produselor energetice au crescut cu 9,3%.

Veniturile nefiscale au scăzut cu 9,8%, la 33,91 miliarde de lei. Comparația este influențată și de cele 1,6 miliarde de lei provenite în 2025 din recuperarea unor ajutoare de stat în baza Legii nr. 9/2025.

Sumele rambursate de Uniunea Europeană pentru plățile efectuate și donațiile au totalizat 43,38 miliarde de lei, cu 37,7% mai mult decât în primele opt luni ale anului trecut.

Cheltuielile au crescut la 527,53 miliarde de lei

Cheltuielile totale au crescut în termeni nominali cu 4,2%, până la 527,53 miliarde de lei. Ca pondere în PIB, acestea au coborât cu 0,7 puncte procentuale, de la 26,4% în primele opt luni din 2025 la 25,7% în perioada similară din 2026.

Cheltuielile de personal au însumat 109,04 miliarde de lei, cu 4,26 miliarde de lei mai puțin decât în anul anterior, după reducerea unor sporuri și limitarea cheltuielilor salariale în perioada 2025-2026. Ele au reprezentat 5,3% din PIB, cu 0,6 puncte procentuale sub nivelul din 2025.

Plățile pentru bunuri și servicii au crescut cu 7,1%, la 67,83 miliarde de lei, în principal din cauza sumelor mai mari direcționate către sănătate.

Dobânzile au consumat 42,05 miliarde de lei, cu 8,86 miliarde de lei mai mult decât în primele opt luni din 2025. Aceste cheltuieli au reprezentat 2% din PIB.

Asistența socială a însumat 166,87 miliarde de lei, în scădere cu 0,3% față de anul anterior. Din bugetul de stat au fost plătite 236,64 milioane de lei, în primele șapte luni din 2026, pentru compensarea facturilor la energie electrică și gaze naturale.

Cheltuielile cu subvențiile au fost de 8,71 miliarde de lei și au inclus în principal transportul de călători, sprijinul pentru producătorii agricoli și compensarea energiei consumate de clienții noncasnici. Pentru această ultimă schemă au fost alocate 242,48 milioane de lei.

Alte cheltuieli au scăzut cu 2,69 miliarde de lei, până la 9,3 miliarde de lei. Categoria cuprinde în principal bursele elevilor și studenților, susținerea cultelor, despăgubiri civile și titlurile de plată emise de Autoritatea Națională pentru Restituirea Proprietăților.

Proiectele finanțate din fonduri externe nerambursabile au atras cheltuieli de 52,24 miliarde de lei. Suma include proiectele din cadrele financiare 2014-2020 și 2021-2027, subvențiile de la Uniunea Europeană pentru agricultură, fondul de modernizare și asistența financiară nerambursabilă aferentă PNRR.

Investițiile au urcat la 97,05 miliarde de lei

Investițiile au urcat de la 71,95 miliarde de lei la 97,05 miliarde de lei, o creștere de 25,1 miliarde de lei față de primele opt luni din 2025. În total intră cheltuielile de capital și programele de dezvoltare finanțate din surse interne și externe.

Fondurile externe au avut ponderea dominantă: 69,2% din investiții au reprezentat plăți pentru proiecte din cadrul financiar 2021-2027 și din componentele nerambursabilă și de împrumut ale PNRR.

Plățile pentru aceste proiecte au fost cu 27 miliarde de lei, respectiv cu 67,3%, peste nivelul din anul anterior. Creșterea a compensat reducerea investițiilor finanțate din surse naționale.

Comparația cu 2025 este influențată de plățile excepționale făcute atunci pentru obligații restante ale unor programe naționale de investiții, pentru contribuția statului la capitalul social al Societății Carpatica Feroviar România S.A. și pentru domeniul apărării.

„Execuția bugetarã la opt luni confirmã continuarea procesului de consolidare fiscalã și faptul cã mãsurile adoptate produc efecte. Este important cã aceastã ajustare are loc într-un context în care veniturile cresc într-un ritm semnificativ mai rapid decât cheltuielile, iar finanțarea din fonduri europene și PNRR continuã sã susținã economia și proiectele de dezvoltare ale României”, a declarat ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare.

Nazare a mai spus că disciplina cheltuielilor, prioritizarea strictă și menținerea investițiilor esențiale sunt condiții obligatorii pentru continuarea consolidării fiscale.

„Trebuie sã pãstrãm însã, obligatoriu, o abordare prudentã în perioada urmãtoare. Fiecare decizie de cheltuire a banului public trebuie cântãritã cu responsabilitate, în contextul presiunilor ridicate asupra bugetului și al unui spațiu fiscal limitat, dar și al factorilor externi care pot influența evoluția economiei României.”

România își evaluează bonitatea și deficitul ESA

Deficitul mai redus este unul dintre puținele avantaje ale României în evaluarea bonității, adică a capacității statului de a-și rambursa împrumuturile. Ratingurile influențează condițiile în care statul poate atrage anual sumele necesare finanțării.

În urma evaluărilor făcute în vară de Fitch și Moody’s, România a rămas pe ultima treaptă din categoria recomandată investitorilor. România se află acum în procesul de evaluare periodică realizat de S&P, iar raportul este așteptat la finalul săptămânii următoare.

România are un acord pe șapte ani cu Comisia Europeană, inițiat în 2024, pentru reducerea deficitului ESA sub 3% din PIB și stabilizarea datoriei publice astfel încât să fie respectat pragul de 60% din PIB, deja depășit. Deficitul ESA ajunsese în 2024 la 9,3% din PIB, cel mai ridicat nivel din Uniunea Europeană.

Ajustarea a inclus înghețarea pensiilor și salariilor pentru 2025 și 2026, precum și creșterile de taxe decise în decembrie 2024 și iulie 2025.