Deficitul bugetar a coborât la 2% din PIB după șase luni

Până acum, presiunea din buget se măsura mai ales prin deficitul mare și prin nevoia constantă de finanțare. După primele șase luni din 2026, situația oficială s-a schimbat: deficitul bugetar a coborât la 2% din PIB, datorită creșterii veniturilor și a temperării cheltuielilor ca pondere în economie.

Urmarea imediată depășește contabilitatea statului: Guvernul este evaluat de agențiile de rating Fitch și Moody’s cu un semnal mai bun decât în urmă cu un an. În cifre, veniturile totale au ajuns la 342,52 miliarde de lei, cu 10,3% peste nivelul din primele șase luni din 2025, în timp ce cheltuielile totale au fost de 383,55 miliarde de lei, în urcare nominală cu doar 0,8%. Ca pondere în PIB, cheltuielile au coborât la 18,66%, de la 19,85% în perioada similară a anului trecut.

Miza este directă pentru stat și, în lanț, pentru economie. Menținerea calificativului de țară recomandat pentru investiții oferă acces mai puțin costisitor la împrumuturi. O retrogradare ar urca factura finanțării publice, într-un moment în care dobânzile plătite de buget continuă să crească. Moody’s avertizează că România poate coborî la rating junk, ceea ce ar crește semnificativ costul dobânzilor.

Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, a conectat execuția de la jumătatea anului de aceste evaluări externe.

„Execuția bugetară la șase luni este un puternic semnal de seriozitate al României în evaluările care urmează din partea Fitch și Moody’s. Reducerea deficitului la 2% din PIB demonstrează că planul de consolidare fiscală produce rezultate și că ne respectăm angajamentele. Dar nu avem motive de relaxare: menținerea calificativului de investiții depinde de continuarea acestei direcții, de finalizarea PNRR și de stabilitatea politică. Credibilitatea se construiește prin rezultate și se păstrează prin consecvență. România nu își permite niciun pas înapoi în această perioadă.”

Datele apar după aplicarea planului de consolidare fiscală prin Legea nr. 141/2025, care a modificat cotele de TVA și a eliminat unele facilități fiscale din construcții, agricultură și IT. Execuția de la jumătatea anului arată de unde au venit banii în plus: din TVA și din fondurile europene, nu din veniturile nefiscale.

TVA și banii europeni au împins veniturile în sus

Încasările nete din TVA au urcat la 74,14 miliarde de lei, cu 25,1% peste nivelul din aceeași perioadă a anului 2025. Ritmul depășește semnificativ creșterea de 10,3% a veniturilor totale, ceea ce indică o contribuție decisivă a TVA la corecția bugetară din acest semestru.

Și sumele rambursate de Uniunea Europeană au crescut puternic. România a încasat 30,29 miliarde de lei, cu 20,8% mai mult decât în primele șase luni din 2025. Această diferență este importantă pentru investițiile publice: din totalul cheltuielilor pentru investiții, care au ajuns la 59,96 miliarde de lei, cu 9,52 miliarde de lei peste anul trecut, 70,94% au fost finanțate din fonduri europene.

În același timp, statul a restituit mai mult TVA către companii. Restituirile către mediul de afaceri au crescut la 18 miliarde de lei, cu 9,7% peste nivelul din 2025. Cum relatează Economica, ministrul Finanțelor a prezentat această evoluție ca un semnal pentru lichiditatea din economie, adică banii disponibili în firme pentru plăți curente și investiții.

„Un semnal extrem de important pentru economia reală este creșterea rambursărilor nete de TVA la 18 miliarde de lei. Această creștere a restituirilor este un sprijin direct acordat mediului de afaceri, injectăm lichiditate imediată în companiile românești, eliminăm blocajele din lanțurile comerciale și le oferim antreprenorilor predictibilitatea de care au nevoie.”

Există și o zonă unde veniturile au scăzut. Veniturile nefiscale s-au redus cu 15,9%, la 24,13 miliarde de lei, din cauza unui efect de bază din 2025, când au fost încasate sume excepționale. Această scădere arată că avansul bugetului nu a fost uniform, spre deosebire de creșterea de 10,3% a veniturilor totale.

Cheltuielile au fost ținute jos, dar dobânzile continuă să urce

Partea cea mai sensibilă a execuției rămâne structura cheltuielilor. Statul a cheltuit 383,55 miliarde de lei, cu doar 0,8% mai mult decât în primele șase luni din 2025, iar în raport cu PIB-ul ponderea a coborât cu 1,19 puncte procentuale, de la 19,85% la 18,66%.

Cheltuielile de personal au scăzut cu 3,3 miliarde de lei, până la 82,11 miliarde de lei. Cheltuielile cu asistența socială au fost ușor mai mici, cu 0,5%, la 126 miliarde de lei. Pentru buget, aceste modificări au contat mai mult decât o simplă ajustare contabilă: sunt capitole mari, iar orice variație aici poate schimba rapid soldul final. Florin Manole a anunțat zero concedieri la Munca în contextul reducerii cheltuielilor.

Dar spațiul câștigat într-o parte a fost erodat de costul datoriei. Cheltuielile cu dobânzile au crescut cu 4,14 miliarde de lei față de anul trecut și au ajuns la 29,37 miliarde de lei. Față de investițiile de 59,96 miliarde de lei, factura dobânzilor reprezintă aproape jumătate din acest efort bugetar. Acest lucru subliniază importanța păstrării credibilității externe. Stabilitatea politică a noului guvern este crucială pentru credibilitatea externă.

Semnalul din economie nu vine numai din buget

Imaginea de ansamblu nu este însă una liniară. În piața auto europeană, Dacia s-a clasat pe locul 10 în primele șase luni din 2026, cu 281.814 unități înmatriculate, în scădere cu 8,7% față de perioada similară din 2025. În același interval în care bugetul a arătat o corecție vizibilă, unul dintre cele mai importante nume industriale legate de România a pierdut teren pe piața europeană.

Pentru companii, informația utilă din această execuție este că restituirile de TVA au crescut la 18 miliarde de lei, iar investițiile publice au urcat la 59,96 miliarde de lei, susținute în proporție de 70,94% din bani europeni. Pentru stat, presiunea rămâne la 29,37 miliarde de lei plătite pe dobânzi, sumă care poate cântări și mai mult dacă direcția bugetară din a doua jumătate a anului se deteriorează.