Premierul desemnat promite doi ani fără taxe mai mari. Cum vrea să țină deficitul sub control și să indexeze pensiile

Premierul desemnat Eugen Tomac a anunțat că nu va majora taxe și impozite în acest an și nici anul viitor, iar pensiile ar urma să fie indexate de la 1 ianuarie 2027, dacă guvernul său va trece de votul Parlamentului. Mesajul vine într-un moment în care executivul viitor trebuie să împace două presiuni care merg în direcții diferite: promisiunea de stabilitate fiscală pentru firme și populație, dar și obligațiile de reducere a deficitului.

Mai precis, Tomac leagă cele două angajamente de resursele bugetare și de țintele asumate de România privind deficitul. Pentru contribuabili și pentru companii, promisiunea înseamnă păstrarea nivelului actual al taxelor față de anul acesta și față de anul viitor. Pentru pensionari, înseamnă că o eventuală indexare nu este anunțată imediat, ci de la 1 ianuarie 2027, deci după cel puțin încă un an și jumătate de presiune pe buget.

Miza este una directă. Mediul privat primește un semnal de predictibilitate într-o perioadă de incertitudine economică, iar pensionarii primesc o promisiune de calendar. Numai că ambele depind de același lucru: capacitatea viitorului executiv de a ține deficitul sub control fără taxe suplimentare și fără a pierde sprijinul politic necesar pentru măsurile de reformă.

Tomac a spus clar: „Nu ne dorim și nu vom majora taxe și impozite în acest an, nici anul viitor.” Strategia prezentată de el mizează pe sprijinirea mediului privat, relansarea economiei și valorificarea potențialului investițional al României, nu pe creșteri de fiscalitate.

Promisiunea de fiscalitate stabilă vine cu întrebarea cea mai grea: de unde se acoperă deficitul

Mesajul are o miză practică pentru firme. Oprirea schimbărilor fiscale imprevizibile poate însemna planuri de investiții și bugete făcute pe un orizont mai clar decât în anii în care taxele au fost modificate de la un sezon la altul. Dar lipsa unor taxe noi nu rezolvă singură dezechilibrul bugetar.

Și aici apare punctul sensibil al ofertei politice făcute de premierul desemnat. Tomac susține că va menține direcția de reducere a deficitului și va accelera reformele europene, dar informațiile disponibile până acum nu includ analizele economice sau financiare care să arate cum va fi acoperit golul bugetar fără venituri fiscale suplimentare.

Potrivit Capital, Tomac vrea să reducă birocrația mai ales în domeniile care pot produce dezvoltare economică accelerată, cu accent pe energie. El a rezumat această intenție astfel: „Vom debirocratiza mult în domeniul energetic.” Pentru economie, asta ar conta dacă măsura scurtează termenele pentru investiții și reduce costurile administrative, dar nu a fost anunțat încă un plan concret de digitalizare sau o listă de reforme cu termene.

Pensiile sunt promise din 1 ianuarie 2027, nu imediat

Al doilea angajament al lui Tomac privește pensiile. Formula aleasă arată că indexarea nu este prezentată ca o măsură imediată, ci ca una condiționată de spațiul bugetar disponibil și de angajamentele externe ale României.

Premierul desemnat a afirmat: „Guvernul pe care îl voi conduce va indexa pensiile de la 1 ianuarie 2027.” Iar explicația lui a mers mai departe, în aceeași logică a resurselor limitate.

„Este esențial să începem să respectăm legile acestei țări, evident, ținând cont de resursele pe care le avem și de obligațiile pe care ni le-am asumat în ceea ce privește deficitul. Dar, discutând cu specialiștii pe care îi avem, înțeleg că putem să ne asumăm aceste angajamente și, prin urmare, exact asta vom face. Trebuie să avem grijă de oamenii care au nevoie de sprijin în această țară, într-un moment extrem de complicat.”

Pentru pensionari, calendarul este esențial. Data de 1 ianuarie 2027 înseamnă că efectul, dacă măsura va fi aplicată, nu se vede în acest an și nici în 2026. Dar rămâne neclar pe ce calcule se bazează angajamentul că indexarea poate fi făcută fără dezechilibre majore.

Guvern de specialiști, dar fără lista numelor și a portofoliilor

Tomac a mai anunțat că viitorul cabinet va fi format din specialiști din afara partidelor politice. Ca mesaj politic, formula încearcă să sugereze competență tehnică și o distanțare de negocierile clasice de partid. Ca test de credibilitate, însă, lipsesc încă numele și portofoliile.

Dar chiar Tomac a insistat pe această opțiune: „Voi lua în preajma mea cei mai buni specialiști pe care îi are această țară tocmai pentru că suntem hotărâți să facem bine pentru România.” El a adăugat și că „Am optat pentru o formulă care cred că este una sănătoasă, corectă din punct de vedere instituțional.”

Pentru public, diferența dintre o formulă politică și una tehnocrată va conta mai puțin prin etichetă și mai mult prin executare: cine merge la Finanțe, cine gestionează energia, cine răspunde de reformele cerute prin PNRR și ce autoritate reală are fiecare ministru într-un parlament ostil.

Problema imediată nu este programul, ci voturile din Parlament

Propunerea de guvern condusă de Tomac are nevoie de 233 de voturi pentru învestire. PNL și USR au anunțat că nu o susțin, ceea ce prelungește impasul politic și pune sub semnul întrebării calendarul prezentat de premierul desemnat.

Iar aceasta este piedica principală pentru toate promisiunile anunțate. Fără majoritatea parlamentară, nu există guvern învestit, iar fără guvern învestit nu există nici aplicarea programului economic, nici garanții pentru pensionari, nici schimbări administrative în energie.

Echipa guvernamentală ar putea ajunge în Parlament chiar săptămâna viitoare pentru procedurile de învestire, dacă negocierile politice avansează conform planului. Până acum, Tomac a încercat să obțină sprijin oferind PNL și USR posibilitatea de a modifica lista de miniștri, însă refuzul persistă. Termenul limită pentru prezentarea echipei și programului este 14 iunie.