România se alătură Scutului European de apărare împotriva rachetelor Rusiei
Nicio țară europeană, inclusiv România, nu își poate apăra singură spațiul aerian în fața unui atac cu rachete balistice, drone sau rachete de croazieră. Aceasta este realitatea care a dus la crearea Inițiativei European Sky Shield (ESSI), un proiect de apărare colectivă la care România a aderat alături de alte state europene.
Proiectul este un răspuns direct la amenințările demonstrate de Rusia în războiul din Ucraina.
Mai exact, ESSI nu este un singur sistem de armament, ci o rețea coordonată de capabilități naționale. Proiectul integrează sisteme radar, interceptoare de rachete, senzori și structuri de comandă și control. Statele membre participante, printre care se numără Germania, Polonia, Cehia, Slovenia și Olanda, contribuie cu finanțare și capabilități militare pentru a construi un scut colectiv. În loc ca fiecare țară să cumpere individual sisteme scumpe precum Patriot, SAMP/T sau IRIS-T, inițiativa permite achiziții comune. Această abordare reduce costurile unitare, simplifică integrarea sistemelor și distribuie sarcinile de mentenanță pe termen lung.
RecomandăriCum se alătură România, proiectului european împotriva drogurilor?Cum funcționează scutul aerian
Inițiativa ESSI se bazează pe o arhitectură de apărare stratificată, care combină interceptori cu rază scurtă, medie și lungă de acțiune. Sistemul funcționează pe trei paliere distincte pentru a asigura o protecție completă.
Primul palier este cel de angajare pe rază lungă de acțiune. Acesta implică sisteme capabile să intercepteze rachete balistice și rachete de croazieră de înaltă performanță la distanțe foarte mari. Urmează apărarea pe rază medie de acțiune, care folosește interceptori și senzori pentru a proteja zone extinse și infrastructura critică a țărilor participante.
Al treilea strat este apărarea pe rază scurtă de acțiune și punctuală. Acesta este optimizat pentru a oferi o protecție de ultimă linie împotriva amenințărilor de joasă altitudine, cum ar fi dronele. Straturile exterioare abordează amenințările din timp, în timp ce cele interioare oferă redundanță și o apărare în profunzime.
RecomandăriRusia a investit masiv în alegerile armene. Mai mult decât în România, un semnal pentru securitatea europeană.Lecțiile războiului din Ucraina
Războiul declanșat de Rusia în Ucraina a demonstrat că apărarea spațiului aerian în mod izolat este o strategie nesustenabilă. Pentru multe state, costurile achiziționării de sisteme antirachetă de top, împreună cu radarele și rețelele de comandă necesare, pun o presiune uriașă pe bugetele naționale. ESSI a apărut ca un răspuns strategic la această problemă, aliniat cu eforturile de cooperare europeană în domeniul apărării, precum Cooperarea Structurată Permanentă a UE (PESCO).
Și inițiativa funcționează în paralel cu structurile integrate de apărare aeriană ale NATO.
Prin integrarea datelor în timp real în structuri de comandă comune, ESSI accelerează detectarea amenințărilor și permite angajamente coordonate. Radarele din mai multe țări pot astfel furniza o imagine aeriană unificată peste granițe, îmbunătățind procesul de luare a deciziilor.
RecomandăriRomânia produce jumătate din echipamentele programului SAFE. Economia prioritizează industria de apărare.Pe viitor, proiectul ar putea integra arme cu energie dirijată, sisteme de suport decizional bazate pe inteligență artificială și rețele fuzionate de sateliți și radare pentru a îmbunătăți și mai mult capacitățile de detectare și urmărire a țintelor.
