sâmbătă, 23 mai 2026 ☀️Falkenstein25°CSenin

Caută în Jurnalul Național

Externe

Rusia a investit masiv în alegerile armene. Mai mult decât în România, un semnal pentru securitatea europeană.

Ramona Badea · 23 mai 2026 · Actualizat: 14:06
alegeri Armenia

Pe 7 iunie, armenii sunt chemați la urne pentru cele mai importante alegeri parlamentare din istoria post-sovietică a țării. Scrutinul îl opune pe actualul premier pro-occidental Nikol Pașinian fostului președinte Robert Kocharyan, un apropiat asumat al regimului de la Kremlin.

Dincolo de declarațiile oficiale, miza reală a acestui scrutin vizează direct arhitectura de securitate a Europei. Caucazul este o regiune esențială pentru conectivitatea Uniunii Europene, iar coridorul transcaspic permite importul de hidrocarburi asiatice ocolind total Federația Rusă. Iar tacticile folosite de Moscova la Erevan sunt un semnal de alarmă direct și pentru România sau Republica Moldova, state care se confruntă constant cu războiul hibrid rusesc, dar unde volumele financiare injectate par acum mici prin comparație.

Noua direcție strategică și prăbușirea alianțelor vechi

Această reconfigurare geopolitică se înscrie într-o tendință observată încă din toamna anului 2023. După criza umanitară din Nagorno-Karabah, când întreaga populație etnică armeană a fugit din calea ofensivei militare a Azerbaidjanului, Erevanul a realizat că garanțiile de securitate rusești sunt nule. Potrivit doctrinei de securitate a Organizației Tratatului de Securitate Colectivă (CSTO), Moscova ar fi trebuit să intervină militar încă din 2022, când teritoriul suveran armean a fost atacat direct. Refuzul Kremlinului a forțat Armenia să ceară ajutorul Occidentului, iar Uniunea Europeană a intervenit rapid cu fonduri de 70 de milioane de euro și a activat Misiunea UE în Armenia (EUMA) pentru a stabiliza granițele.

Noii proprietari ai Castelului Bran promit investitii masive. Guvernul pregateste un memorandumRecomandariNoii proprietari ai Castelului Bran promit investitii masive. Guvernul pregateste un memorandum

Iar reacția Rusiei nu s-a lăsat așteptată. Într-un interviu publicat recent de Libertatea, fosta parlamentară armeană Gayane Abrahamyan a detaliat mecanismele uriașe de influență folosite de Kremlin în actuala campanie electorală.

„În alegerile din Armenia, Rusia a investit chiar mai mulți bani decât a cheltuit în Moldova, chiar și în Georgia și România.” – Gayane Abrahamyan, președinta ONG-ului „Centrul educațional pentru drepturi egale”

Șantajul economic și frica de război

Dar lucrurile nu se opresc doar la finanțarea obscură a celor 19 partide și alianțe pro-ruse înscrise în cursă. Moscova apasă pedala pe o traumă istorică profundă a poporului armean.

Bulgaria virează spre Rusia după ce Rumen Radev a câștigat alegerile cu 44,6%RecomandariBulgaria virează spre Rusia după ce Rumen Radev a câștigat alegerile cu 44,6%

Până la urmă, mecanismul propagandei este extrem de cinic.

„Au creat o narațiune falsă, o falsă dihotomie, și anume că dacă nu mergem spre Rusia, vom deveni parte a Turciei. Și parcă se joacă cu temerile foarte sensibile ale Armeniei, cu o traumă foarte sensibilă.” – Gayane Abrahamyan, fost parlamentar

Și totuși, mai există un factor de presiune uriaș. Federația Rusă controlează în acest moment 85% din energia electrică a Armeniei, deținând infrastructura de gaze și sectorul nuclear. Vladimir Putin a amenințat direct că țara nu va putea face parte simultan din UE și din Uniunea Economică Eurasiatică. Mai mult, spectrul unui scenariu de tip ucrainean este fluturat constant de oficialii ruși, deși experții notează că lipsa unei granițe directe cu Rusia face o invazie clasică extrem de improbabilă, mai ales pe fondul presiunilor internaționale asupra Azerbaidjanului de a menține acordul de pace.

Rusia a ucis cel puțin 16 oameni în atacuri masive asupra Kievului și OdeseiRecomandariRusia a ucis cel puțin 16 oameni în atacuri masive asupra Kievului și Odesei

Vom asista la o deturnare completă a drumului european al Armeniei?

Cifrele vorbesc de la sine.

Deși sondajele actuale îi oferă partidului de guvernământ aproximativ 40% din intențiile de vot, opoziția pro-rusă fragmentează restul electoratului. Decizia finală va depinde de capacitatea acestor formațiuni mici, finanțate masiv din exterior, de a se uni într-o coaliție postelectorală. Până la numărarea ultimului vot pe 7 iunie, rămâne neclar dacă frica de un colaps energetic va învinge dorința de integrare europeană a societății armene.