Rusia, „amenințare directă” pentru NATO. Ce decizii s-au luat la summitul B9 de la București
Secretarul general al NATO, Mark Rutte, a reiterat miercuri, la București, că Rusia rămâne o „amenințare directă” pentru Alianță. Declarația a venit la finalul summitului B9, unde liderii statelor de pe Flancul Estic au discutat despre consolidarea apărării și sprijinul continuu pentru Ucraina.
Avertismentul șefului NATO de la Cotroceni
La Palatul Cotroceni, Mark Rutte a avertizat că războiul din Ucraina obligă statele membre să accelereze investițiile în apărare. El a subliniat că Alianța nu poate să „lase garda jos” și trebuie să facă tot ce este necesar pentru a apăra teritoriul NATO.
„Rusia rămâne în continuare amenințarea directă a NATO și continuă acest război de agresiune împotriva Ucrainei. Nu putem să lăsăm garda jos. Trebuie să facem tot ceea ce este necesar pentru a apăra statele de pe teritoriul NATO.” – Mark Rutte, Secretar General NATO
Summitul B9, care a reunit lideri din țările nordice și de pe Flancul Estic, inclusiv președintele României, Nicușor Dan, și președintele Poloniei, Karol Nawrocki, a demonstrat o determinare și unitate solidă. Cert e că angajamentele Aliaților de la Marea Nordului până la Marea Baltică sunt mai puternice ca oricând.
Apel la creșterea bugetelor de apărare și sprijin pentru Ucraina
Rutte a insistat asupra întăririi Flancului Estic și a creșterii bugetelor pentru apărare, salutând investițiile realizate de mai multe state membre. Ba chiar, a menționat că la summitul de la Haga, anul trecut, s-a convenit alocarea a 5% din PIB pentru apărare. Banii sunt, până la urmă, cruciali. Cum ar putea altfel armata să aibă capabilitățile și resursele necesare?
„Trebuie să apărăm țările din flancul estic, dar trebuie să facem mai mult având în vedere pericolul cu care ne confruntăm. Înseamnă că armata trebuie să aibă capabilitățile necesare, resurse necesare, trebuie să cheltuiască mai mult și salutăm investițiile în apărare din Polonia, din România și a celorlalți aliați. La summitul de NATO de la Haga anul trecut am convenit să acordăm 5% din PIB apărării. Banii sunt cruciali.” – Mark Rutte, Secretar General NATO
În ceea ce privește Ucraina, sprijinul puternic și continuu pentru Kiev va rămâne o prioritate strategică a Alianței, a declarat șeful NATO. O Ucraină mai puternică astăzi și pentru mâine este modul de a opri agresiunea Rusiei. Iar securitatea Ucrainei este, de fapt, securitatea noastră, a subliniat oficialul. De altfel, potrivit Mediafax, liderii B9 au discutat direct cu președintele Volodimir Zelenski despre modalități de a ajuta și mai mult țara să.
Unitate transatlantică și consolidarea apărării pe Flancul Estic
Liderii formatului București 9 și ai Aliaților Nordici au avertizat, într-o declarație comună adoptată la summit, că Rusia rămâne „cea mai importantă, pe termen lung și directă amenințare” la adresa securității NATO. Au cerut, și consolidarea apărării pe Flancul Estic al Alianței.
Statele participante își vor crește contribuțiile la apărarea colectivă și investițiile militare. Unde mai pui că oficialul NATO a insistat și asupra rolului esențial al relației transatlantice, afirmând că securitatea europeană depinde de unitatea dintre Europa și Statele Unite. Doar prin NATO se poate menține în siguranță un miliard de oameni pe ambele părți ale Atlanticului. Dar România, cu prezența să strategică pe Flancul Estic, simte direct impactul acestor decizii, fiind printre țările care își intensifică deja investițiile în apărare, lucru vizibil și la nivelul achizițiilor militare.
„Uniți în fața unor amenințări și provocări profunde la adresa securității, în special a amenințării pe termen lung reprezentate de Rusia, ne intensificăm în continuare contribuțiile la apărarea noastră colectivă. Ne asumăm responsabilități mai mari printr-o partajare sporită a sarcinilor și prin creșterea investițiilor în apărare, pe măsură ce Aliații lucrează pentru atingerea angajamentului de 5% din PIB.” – Declarație comună a liderilor B9
Un detaliu notabil este că Ungaria nu a semnat declarația comună a summitului de la București, ceea ce ridică întrebări despre unitatea în cadrul formatului. Însă, indiferent de aceste aspecte, angajamentul general rămâne ferm, cu un accent deosebit pe capacitățile necesare industriei de apărare, subiect ce va fi abordat la summitul din Ankara.
