Șapte gigafabrici și 100.000 de cipuri în fiecare. Ce încearcă să recupereze Europa în cursa cu SUA și China
Până acum, Uniunea Europeană rula cursa pentru inteligența artificială cu 19 centre de date. Și cu o dependență vizibilă de furnizori americani de cloud. Acum, Comisia Europeană schimbă scara. Pune pe masă 10 miliarde de euro pentru șapte „gigafabrici” AI. Este o încercare de a recupera terenul pierdut față de SUA și China.
Programul este simplu. Cele 10 miliarde de euro din fonduri publice ar urma să atragă încă 20 de miliarde de la investitori privați. Astfel, miza totală ajunge la aproape 30 de miliarde de euro, de trei ori peste contribuția publică inițială.
Schimbarea nu ține doar de bani. Contează capacitatea de calcul. Fiecare dintre cele șapte facilități va fi echipată cu cel puțin 100.000 de cipuri AI de ultimă generație. Puterea de procesare estimată este de aproximativ patru ori peste infrastructura AI existentă acum în Uniune.
Asta contează economic și strategic. Când noile centre vor deveni operaționale, capacitatea totală de calcul a Uniunii se va dubla. Nivelul actual se bazează pe cele 19 centre de date dedicate AI.
Europa încearcă să reducă o dependență care costă
Miza declarată este suveranitatea tehnologică a blocului comunitar. Uniunea Europeană vrea să își reducă dependența față de Statele Unite, care domină investițiile private și serviciile cloud. În același timp, răspunde concurenței din partea Chinei, avantajată de costuri mai mici la energie.
Un raport prezentat Parlamentului European în iunie arată presiunea din spatele deciziei. Energia electrică în Europa costă de două până la trei ori mai mult decât în SUA și China. Primii cinci furnizori de servicii cloud utilizați în UE sunt companii americane. Pentru centre de date de asemenea dimensiuni, diferența de cost nu este un detaliu, ci un handicap direct.
Henna Virkkunen, vicepreședinta executivă a Comisiei Europene responsabilă de suveranitatea tehnologică, a explicat de ce Bruxelles-ul tratează subiectul ca pe unul de securitate economică.
„Accesul la o capacitate de calcul de foarte mare performanță a devenit o necesitate strategică, în condițiile în care dezvoltarea inteligenței artificiale se accelerează la nivel mondial.”
Comisia a lansat deja apelul pentru companiile interesate să construiască noile facilități, relatează Mediafax. Numele firmelor, țările unde vor fi amplasate cele șapte centre și calendarul detaliat nu sunt, deocamdată, publice.
Unde apare miza pentru România
Pentru România, câștigul vine din accesul la infrastructura europeană de calcul avansat. Universitățile și companiile ar putea folosi mai ușor resurse de procesare care astăzi sunt limitate. Sau dependente de platforme externe. Asta poate conta în cercetare, dezvoltare de software și proiecte industriale bazate pe AI.
Există și o condiție politică limpede în spatele investiției. Aplicațiile dezvoltate pe această infrastructură vor trebui să respecte normele europene. Asta înseamnă protecția datelor, securitatea cibernetică și utilizarea etică a inteligenței artificiale. Cu alte cuvinte, Bruxelles-ul nu finanțează doar putere de calcul, ci și regulile după care aceasta va fi folosită.
Competiția rămâne însă deschisă. Uniunea încearcă să recupereze decalajul față de doi rivali cu avantaje clare. SUA controlează ecosistemul comercial și cloud-ul folosit în Europa. China vine cu un cost al energiei semnificativ mai mic, într-un sector în care consumul de electricitate decide direct costul final al tehnologiei.
Citește și:
- Guvernul vrea o gigafabrică AI și cere investitorilor capital de 500 milioane euro
- De ce planul ”Continentul Inteligenţei Artificiale” lansat de UE este criticat de liderii din domeniul tehnologiei?
- Care sunt cele șase state membre în care Comisia Europeană propune noi fabrici AI pentru a accelera inovația digitală
