Șase state sprijină România împotriva dronelor. Nicușor Dan anunță noile oferte de la NATO

Portugalia și Slovacia s-au alăturat joi, la Bruxelles, inițiativei internaționale prin care România primește sprijin tehnic pentru apărarea împotriva dronelor, a anunțat președintele Nicușor Dan, după o întâlnire desfășurată la NATO. Lista statelor care și-au oferit ajutorul ajunge astfel la șase, față de două la începutul demersului.

Pe scurt, după Statele Unite și Franța, care au fost primele două state implicate, și după Italia și Spania, adăugate după reuniunea NATO din februarie, România a obținut acum încă două oferte de sprijin. Pentru autoritățile române, diferența practică este creșterea surselor de echipamente într-un moment în care presiunea pe apărarea anti-dronă rămâne ridicată, inclusiv pe flancul estic al Alianței.

Sprijinul anunțat este unul tehnic. Nu a fost precizat ce tip de echipamente vor fi trimise de Portugalia și Slovacia și nici un termen exact pentru livrare. Informațiile disponibile până acum arată doar că Bucureștiul așteaptă ca echipamentele să ajungă cât mai curând, ceea ce lasă deschisă întrebarea esențială pentru autorități: cât de repede poate fi transformat angajamentul politic în capacitate efectivă pe teren.

Președintele Nicușor Dan a făcut anunțul la Bruxelles, joi, după discuțiile de dimineață de la NATO.

„În cursul întâlnirii de dimineață de la NATO, mai avem două state care s-au oferit să ofere echipamente pentru apărarea României de drone. Deci, am avut la început Statele Unite și Franța, după februarie, la NATO, au mai fost Italia și Spania și acum s-au adăugat, în urma întâlnirii de azi dimineață, s-au adăugat Portugalia și Slovacia.”

În imaginile publicate din marja reuniunii apare și președintele României la Bruxelles, unde agenda a combinat discuțiile de securitate cu cele despre bugetul european.

Mai multe state înseamnă o plasă de siguranță mai largă, dar fără calendar clar de livrare

Pentru România, miza imediată este simplă: cu șase state alături de acest demers, față de patru înaintea anunțului de joi, cresc șansele ca apărarea anti-dronă să fie întărită mai repede și din mai multe surse. Numai că anunțul nu lămurește încă partea care interesează direct instituțiile responsabile de apărare și administrațiile din zonele expuse: ce echipamente vin concret, în ce cantitate și după ce calendar.

Aceste detalii lipsesc deocamdată. Iar fără ele nu poate fi estimat nici impactul exact asupra capacității de reacție. Datele publicate până acum confirmă doar extinderea coaliției de sprijin, nu și dimensiunea operațională a ajutorului.

Contextul face însă subiectul relevant dincolo de o simplă declarație diplomatică. Incidentele anterioare cu drone pe teritoriul României au dus la solicitări ale autorităților locale pentru proceduri mai clare și sprijin suplimentar. În acest cadru, orice echipament nou contează nu doar militar, ci și administrativ, pentru că poate schimba timpul de reacție și nivelul de protecție în zone sensibile.

România încearcă să lege discuția despre securitate de cea despre bani europeni

La Bruxelles, agenda de joi nu s-a oprit la NATO. Președintele României a vorbit și despre negocierile din Consiliu privind viitorul buget european, unde România coordonează grupul celor 16 state numite „Prietenii Coeziunii”. Față de un singur stat, o poziție comună a 16 capitale are o greutate politică mai mare în negocieri, chiar dacă nu garantează rezultatul final.

Potrivit Libertatea, grupul urma să aibă joi, la ora 5, o reuniune pentru armonizarea acestei poziții comune înaintea discuțiilor din Consiliu. Nu au fost anunțate public nici lista completă a celorlalte 14 state din grup, nici calendarul final al deciziei privind alocările pe cei doi piloni discutați de București.

Miza bugetară este dublă. Pe Pilonul 1, România vrea păstrarea unor sume consistente pentru coeziune și politică agricolă, adică exact zonele din care vin fonduri cu efect direct în investiții locale, infrastructură și agricultură. Pe Pilonul 2, cel al competitivității, Bucureștiul încearcă să evite un scenariu în care banii ar merge în principal spre economiile deja mai dezvoltate.

„Aici suntem într-un proces de agregare a pozițiilor diferitelor state și sunt foarte bucuros să vă anunț că, în urma muncii colegilor noștri de aici de la Reprezentanță, cele 16 state sub coordonarea României, așa numiții ”Prieteni ai Coeziunii”, au o poziție comună, și, pentru armonizarea acestei poziții, acum la ora 5 o să avem o întâlnire a acestor 16 state, astfel încât să mergem cu o poziție comună în interiorul Consiliului, în această discuție pe buget. Vrem ca pe acest Pilon 1 de coeziune și politică agricolă să rămână sume consistente, România tot timpul a dorit asta și în ceea ce privește Pilonul 2 de competitivitate, după cum știți, aici am dorit dintotdeauna să existe o competiție adevărată pe competitivitate dar ca banii de aici să nu se ducă doar spre țările mai dezvoltate și să vină spre țările mai puțin dezvoltate și pentru moment s-a obținut ca, cu banii din acest fond de competitivitate, să se stimuleze întreg lanțul valoric, astfel încât și cei care oferă componente pentru produsul final să poată să fie stimulați.”

Asta poate conta pentru companiile românești care nu vând produsul final, dar sunt furnizori de componente. Dacă regula rămâne aceasta, stimularea nu s-ar opri la marile economii și nici la ultima verigă din producție, ci ar coborî pe întreg lanțul valoric. Pentru firmele românești, diferența este între a putea intra în zona eligibilă pentru finanțare și a rămâne în afara ei.

Semnalul politic de la Bruxelles vine în paralel cu o rezoluție a Parlamentului European

Și Parlamentul European a adoptat joi o rezoluție care reafirmă angajamentul pentru apărarea securității și integrității statelor membre ale Uniunii Europene în fața provocărilor hibride rusești. Textul exprimă solidaritate cu state precum România, Estonia și Letonia și menține sprijinul pentru Ucraina.

Pentru București, suprapunerea dintre acest vot și extinderea sprijinului anti-drone are o semnificație politică limpede: România încearcă să obțină simultan garanții de securitate și o poziție mai bună în negocierile financiare. Dar până când nu vor fi anunțate tipurile de echipamente, termenele de livrare și etapele exacte ale negocierii bugetare, efectele concrete rămân parțial deschise.

Următorul reper anunțat oficial este reuniunea de joi, la ora 5, a celor 16 state din grupul „Prietenii Coeziunii”, convocată pentru armonizarea poziției comune înaintea discuției din Consiliu privind bugetul european.