Scandal uriaș la Guvern. S-a aflat cine a pierdut cele 458 milioane de euro din PNRR
Ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene a lansat un atac dur la adresa fostei guvernări. Dragoș Pîslaru acuză cabinetul condus de Marcel Ciolacu pentru pierderea a 458,7 milioane de euro din PNRR.
REZUMAT:
- Fostul Guvern Ciolacu este acuzat că a mințit Comisia Europeană în privința jaloanelor din PNRR.
- România a pierdut definitiv 458,7 milioane de euro din cererea de plată numărul 3.
- Banii pierduți vor trebui acoperiți din taxele cetățenilor pentru a finaliza proiectele începute.
Minciuni și întârzieri la cererea de plată 3
Situația fondurilor europene a generat un conflict deschis la vârful politicii românești.
Dragoș Pîslaru a explicat sâmbătă pe Facebook culisele blocajului de la Bruxelles. Conform ministrului, responsabilitatea pentru ratarea reformelor aparține exclusiv vechii guvernări. Oficialul susține că Executivul condus de Marcel Ciolacu a depus cererea de plată numărul 3 cu o întârziere uriașă de nouă luni. Acest document a ajuns pe masa oficialilor europeni abia la 15 decembrie 2023. Conform aranjamentelor operaționale inițiale, reformele trebuiau finalizate încă din primul trimestru al anului 2023.
Dar problemele reale au apărut abia la verificarea actelor trimise la Bruxelles. La momentul depunerii, fostul ministru Adrian Câciu a garantat sub semnătură oficială că jaloanele erau îndeplinite.
„Au mințit. Comisia a verificat documentele și a constatat că reformele în cauză nu erau îndeplinite corespunzător. A urmat o perioadă de 1 an și 5 luni în care guvernele vremii au avut timp de remediere și justificare, dar de fapt au amânat și tergiversat. Au evitat reformele.”
Fereastra minusculă pentru Guvernul Bolojan
Comisia Europeană a constatat lipsa oricărui progres real.
Astfel, instituția europeană a decis în mai 2025 suspendarea parțială a plăților. Decizia a vizat patru reforme majore neîndeplinite la timp de statul român. Este vorba despre pensiile speciale, operaționalizarea AMEPIP și numirile în consiliile de administrație din domeniul energiei și transporturilor. Pîslaru a explicat că noul Guvern a moștenit o situație dezastruoasă și un calendar aproape imposibil de respectat.
Cabinetul condus de Ilie Bolojan a preluat mandatul pe 23 iunie 2025. România primise un termen strict de doar șase luni pentru a repara problemele acumulate în ani de zile. Data limită impusă de Comisia Europeană a fost 28 noiembrie 2025.
Or, ministrul a catalogat drept o lipsă de respect atitudinea politicienilor care pasează acum vina pe actuala echipă guvernamentală. El a precizat că a pune responsabilitatea ratării unor reforme în sarcina unui guvern care a avut la dispoziție o fereastră minusculă de timp pentru a repara ani de delăsare este „pur și simplu nesimțire”.
Și totuși, actualul executiv a reușit să recupereze 350,7 milioane de euro din suma blocată inițial.
Cauzele eșecului și banii pierduți definitiv
Pîslaru a indicat și cauzele clare ale eșecului parțial în negocierile cu Bruxelles-ul.
El a arătat cu degetul spre tergiversarea Curții Constituționale în privința reformei pensiilor magistraților. A menționat influența politică toxică din agenția AMEPIP și din companiile de stat vizate de reforme. Echipa guvernamentală a încercat să repare aceste deficiențe structurale într-un timp record.
„Am reparat cât s-a putut. În unele domenii am reușit să facem progrese. În altele, întârzierile erau atât de mari încât nu mai puteau fi reparate complet în câteva luni”, a adăugat ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene.
Impactul asupra buzunarului tău
Pierderea a 458,7 milioane de euro din PNRR lovește direct în dezvoltarea țării și în siguranța financiară a cetățenilor.
Acești bani nerambursabili ar fi trebuit să finanțeze proiecte de infrastructură și să susțină companiile din energie și transporturi. Fără aceste fonduri europene gratuite, statul va fi nevoit să acopere găurile din bugetul național. Asta înseamnă că proiectele vor fi plătite direct din taxele și impozitele colectate de la fiecare român.
Mai mult, lipsa reformelor din companiile de stat din energie menține un sistem ineficient, care se traduce prin facturi mai mari pentru consumatorii casnici.
Decizia finală a Comisiei Europene a confirmat recuperarea a doar 350,7 milioane de euro.
