Scenariul ţepelor la nivel de vârf care ar putea costa România miliarde de dolari, în dosarul Roșia Montana

De Jurnalul Național Actuale Justiţie 148 citiri
7 min citire

Inrolare trafic.ro




 

Au ieşit la iveală documente explozive din dosarul Roşia Montana care arată cum s-a dat tunul care ar putea obliga România la plata unor despăgubiri de miliarde de dolari.

Astfel, pe data de 10 februarie, România va avea o decizie definitivă în procesul legat de cazul Roşia Montană.

În acest proces, compania canadiană Gabriel Resources cere despăgubiri uriașe statului român, într-un proces pe care l-a deschis la Tribunalul de Arbitraj din cadrul Centrului Internațional pentru Reglementarea Diferendelor Relative la Investiții al Băncii Mondiale (ICSID).

În acest sens, România ar putea fi condamnată să plătească între 4,4 miliarde de dolari și 6,5 miliarde de dolari, mai mult decât bugetul ţării noastre pe un an de zile, la Sănătate (aprox. 5,5 miliarde)!

Povestea proiectului Roşia Montana a început însă în 1998, când compania canadiană Gabriel Resources a cumpărat de la omul de afaceri de origine română Frank Timiş un drept de exploatare a unui zăcământ de aur din Roşia Montană, judeţul Alba.

În proiectul de exploatare a zăcământului, administrat de Roşia Montană Gold Corporation (RMGC), statul român are o participatie de circa 20%.

Astfel, compania Gabriel Resources, care detine 80% din proiect, a declarat că a cheltuit peste 500 de milioane de dolari şi, atunci când nu a primit aprobările necesare pentru a începe exploatarea, motiv pentru care a înaintat cazul către Centrul Inter­naţional pentru Soluţionarea Litigiilor de Investiţii (ICSID) al Băncii Mondiale de la Washington, solicitând despăgubiri.

Mai mult, potrivit unui document trimis de Corina Șuteu, ministru al Culturii în anul respectiv către ministrul Afacerilor Externe,  Lazăr Comănescu, se menţionează următoarele:

Astfel, „Stimate domnule ministru, am plăcerea să vă transmit dosarul de nominalizare pentru lista patrimoniului mondial al peisajului cultural minier Roșia Montană, refăcut conform observațiilor formulate de Ministerul Afacerilor Externe cu privire la conținutul dosarului. Acestea au fost în totalitate integrate și în acest sens vă rog să găsiți atașat un tabel comparativ cu modificări efectuate.

Precizez că peisajul cultural miner Roșia Montană este protejat atât în întregul său ca monument istoric de importanță națională, cât și prin protejarea de componente individuale situri arheologice, monumente de arhitectură, elemente naturale.

Recunoașterea și protejarea legală a Roșiei Montane la cel mai înalt nivel național a făcut posibilă, la început acestui an, includerea sa în lista indicativă a României”, se arată în documente.

Dosarul pentru includerea sitului de la Roșia Montană în patrimoniul UNESCO a fost depus pe 4 ianuarie 2017, de fostul ministru al Culturii Corina Șuteu, în ultima zi de mandat a Guvernului Cioloș.

Următorul ministrul al Culturii, Lucian Romaşcanu, a primit următorul document.

„Ministrul Culturii și Identității Naționale Direcția Relației Internaționale și Afaceri Europene. Punct de vedere. Dosarul menționat a fost depus la UNESCO în data de 4-5 ianuarie 2017 la sfârșitul mandatului doamnei Corina Șuteu la conducerea Ministerului Culturii.

Precizăm că dosarul în cauză nu a fost aprobat la nivel de prim-ministru și nu există niciun memorandum aprobat în acest sens de Guvernul României.

De asemenea, nici ministerele în competențele cărora se află cele mai importante aspecte incluse în dosar nu au avizat depunerea acestuia la UNESCO. Cu toate acestea, prin adresa transmisă de Ministerul Culturii directorului Centrului Patrimoniului Mondial UNESCO și înregistrată la Cabinetul ministrului Culturii cu numărul 15 din 03 ianuarie 2017 se specifică în mod fals faptul că trimiterea dosarului la UNESCO ar fi fost asumată de către Guvernul României.

Precizăm, de asemenea, faptul că Ministerul Afacerilor Externe nu a avizat depunerea dosarului conform HG 16 pe 12/01/2017 articol 4, aliniat unu și doi și articol 28.

Având în vedere implicațiile juridice și financiare și, în același timp, implicațiile cu privire la economia României pe termen nelimitat și definitiv în gestionarea propriului teritoriu și accesul la propriile zăcăminte aurifere și de cupru, apreciem necesară derulare a tuturor procedurilor legale și instituționale necesare depunerii acestui dosar înainte de continuare a oricăror altor demersuri pe această temă.

Amintim în acest sens inclusiv vizita Ministerului Finanțelor Publice la sediul MC, în decembrie 2016, împreună cu echipă de avocați pe acest subiect, respectiv faptul că pozițiile acestora au fost eludate, trecându-se peste poziția acestui minister fără avize, ceea ce poate cauza plata unor despăgubiri majore de către România în litigiile internaționale”, se mai arată în document.

 

De asemenea, se face referire şi la „o serie de hărți au fost deja inserate și transmise odată cu dosarul la UNESCO, fără niciun aviz de specialitate din punct de vedere strategic, național și de securitate națională.

Menționăm în acest sens faptul că Ministerul Justiției, Ministerul Finanțelor Publice, Ministerul Economiei, Ministerul Apărării Naționale, Ministerul Energiei, Ministerul Afacerilor Externe, Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Ministerul Afacerilor Interne, Ministerul Mediului și Ministerul Apelor și Pădurilor, precum și Prim-ministrul României este necesar să avizeze și să aprobe acest dosar.

În lipsa existenței avizelor și a probărilor legale de mai sus, Ministerul Culturii și Identității Naționale se va afla în situația de a răspunde pentru toate aspectele de nelegalitate, încălcare legislativă, instituțională, strategice și de securitate națională privind teritoriul României, precum și de a asuma și de a răspunde de prejudiciile cauzate României de litigiile internaționale”, se mai arată în documentele prezentate la Antena 3 CNN.

În 2018, Comitetul Patrimoniului Mondial a decis amânarea înscrierii Roşiei Montane în Patrimoniul UNESCO, la solicitarea Guvernului Dăncilă, care a invocat arbitrajul internaţional în curs.

La începutul anului 2020, ministrul Culturii, Bogdan Gheorghiu, anunţa că Executivul a decis să reia procedura de includere a zonei Roşia Montană în patrimoniul UNESCO, o notificare în acest sens fiind transmisă pe data de 31 ianuarie.

Sursa – www.antena3.ro