Șeful AIE avertizează că pierdem 12 milioane de barili de petrol pe zi
Lumea se pregătește pentru o agravare a crizei energetice, după ce șeful Agenției Internaționale pentru Energie (AIE), Fatih Birol, a avertizat că luna aprilie va fi mult mai dificilă decât martie în privința aprovizionării cu petrol. Războiul dintre SUA și Iran a dus deja la o pierdere de 12 milioane de barili pe zi, o cifră care depășește crizele petroliere din anii ’70 la un loc.
Aprilie, luna critică
Situația actuală, deși gravă, este doar o avanpremieră a ceea ce urmează. Fatih Birol a explicat, în cadrul podcastului „In Good Company”, de ce luna aprilie va aduce un șoc și mai mare pe piețele globale. E drept că în martie au mai existat livrări, dar acestea erau deja pe drum înainte de izbucnirea conflictului.
„Luna aprilie va fi mult mai gravă decât martie. [Nave] încă sosesc în porturi, aducând în continuare petrol, energie și alte [mărfuri]. În aprilie, nu va mai fi nimic. Pierderea de petrol din aprilie va fi de două ori mai mare decât cea din martie”, a declarat Fatih Birol. Iar efectele se vor resimți rapid în economie, consideră acesta, „că va reduce creșterea economică în multe țări, în special în economiile emergente”.
Mai mult, Birol a lansat un avertisment direct către populație.
„În multe țări, raționalizarea energiei ar putea avea loc în curând”, a adăugat el.
O criză fără precedent
Pentru a înțelege magnitudinea problemei, șeful AIE a făcut o comparație istorică. Crizele din anii 1970 sau cea provocată de războiul Rusiei în Ucraina acum patru ani pălesc în fața situației actuale. Cum vine asta? Cifrele vorbesc de la sine.
„Dacă ne uităm la [1973 și 1979], în ambele cazuri am pierdut aproximativ 5 milioane de barili de petrol pe zi. Aceste crize petroliere au dus la o recesiune globală în multe țări. Astăzi, am pierdut 12 milioane de barili pe zi, mai mult decât cele două crize petroliere la un loc”, a explicat Birol.
Dar problema nu se oprește la petrol. Lanțurile de aprovizionare globale sunt lovite din plin, afectând producția de bunuri esențiale. „Criza actuală este mai gravă decât toate aceste trei crize la un loc. În plus, pe lângă aceasta, există multe mărfuri vitale, produse petrochimice, îngrășăminte, sulf, care sunt foarte importante pentru lanțurile de aprovizionare globale”, a mai spus șeful AIE.
Rezervele strategice, o soluție temporară
Ca răspuns la criză, AIE ia în calcul o nouă eliberare a rezervelor strategice de petrol. Decizia vine după ce, pe 11 martie, cele 32 de țări membre au convenit deja să elibereze o cantitate record de 400 de milioane de barili din stocurile de urgență.
„Evaluăm piața zilnic, dacă nu chiar la fiecare oră, 24 de ore din 24, 7 zile din 7. Dacă considerăm că este necesar, s-ar putea să facem o propunere [de a elibera mai multe rezerve]”, a spus Birol.
Numai că aceasta nu este o soluție pe termen lung.
Șeful AIE a ținut să sublinieze că o astfel de măsură doar ameliorează problema, nu o rezolvă. Până la urmă, singura soluție reală este una politică. „Când va veni momentul potrivit, voi lua decizia de a face o sugestie guvernelor. Aceasta contribuie doar la atenuarea problemelor, nu va fi o soluție. Soluția este deschiderea Strâmtorii Ormuz. Câștigăm ceva timp, dar nu pretind că aceasta va fi o soluție, eliberarea rezervelor noastre”, a explicat Birol.
În acest context tensionat, Comisia Europeană a cerut deja cetățenilor din statele membre să lucreze de acasă și să reducă pe cât posibil deplasările, în încercarea de a coordona măsurile de asigurare a securității energetice.
