Șeful Armatei spune că România nu va fi o țintă directă a Rusiei. De ce avertizează totuși asupra unei perioade critice
Pentru populația din estul țării, pentru transportatori și pentru instituțiile care gestionează alertele de securitate, mesajul transmis vineri de șeful Armatei este unul de durată: România nu este în fața unui atac militar direct din partea Rusiei, dar va rămâne expusă unei presiuni constante, prin amenințări hibride, incidente la limita spațiului aerian sau maritim și riscuri crescute în zona Mării Negre.
„Situația de securitate a României va fi în continuare una destul de critică”, a declarat vineri generalul Gheorghiță Vlad, șeful Statului Major al Apărării.
Acesta a arătat că gestionarea acestei stări de tensiune prelungite se va face cu resursele, oamenii, nivelul de pregătire și dotarea existente, în condițiile în care garanția majoră rămâne apartenența la NATO.
Miza acestei evaluări este pregătirea instituțiilor pentru o perioadă în care presiunea nu va veni, în principal, sub forma unui război convențional pe teritoriul României, ci prin episoade repetate: provocări cibernetice, drone și rachete în proximitatea graniței, alerte și vulnerabilități în transportul naval. Pentru cetățean, asta înseamnă că episoade precum alertele din județul Tulcea sau incidentele din apropierea frontierelor pot continua fără ca ele să indice automat un atac iminent asupra României.
Generalul Gheorghiță Vlad a insistat că Rusia nu își schimbă obiectivele în războiul din Ucraina, deși conflictul, care durează de peste cinci ani, i-a afectat economia și i-a produs pierderi umane mari. În evaluarea sa, Vladimir Putin va continua să folosească toate instrumentele de putere de care dispune pentru a-și atinge scopurile.
„Să nu credeți că Rusia va abdica de la scopurile inițiale ale războiului. Nu. Va merge până la capăt și eu am convingerea că președintele Federației Ruse este în măsură să aplice toate instrumentele de putere astfel încât să își atingă scopurile. O țintă directă mi-e greu să cred că vom deveni, pentru că nu te pui cu cea mai puternică alianță.”
Potrivit Libertatea, șeful Statului Major al Apărării a vorbit explicit despre improbabilitatea unui atac militar clasic deliberat din partea Rusiei, subliniind însă continuitatea acțiunilor hibride și a incidentelor din vecinătatea granițelor României.
Marea Neagră și porturile românești intră în zona de risc imediat
Punctul pe care generalul îl descrie drept critic este securitatea din Marea Neagră, unde se anticipează repetarea incidentelor care au afectat nave comerciale, pe fondul tranzitului intens de cereale din Ucraina. Riscul este legat direct de traficul naval și de aglomerarea porturilor românești.
Porturile dunărene și maritime ale României vor fi, în evaluarea sa, „destul de aglomerate”, ceea ce generează vulnerabilități suplimentare pentru navele care deservesc exportul Ucrainei în apropierea apelor teritoriale românești.
Handsfree Bluetooth JBL Tune 730BT, MultiPoint, A2DP, Bej JBLT730BTBEGCumpără-40%
Multifunctional Inkjet color HP Envy Photo 7931, imprimare, copiere, scanare, A4, wireless, ADF, 15 ppm alb-negru / 10 ppm color, Eligibil instant inkCumpără-14%
Handsfree Bluetooth JBL Tune 730BT, MultiPoint, A2DP, Negru JBLT730BTBLKCumpără„O să avem un aflux de nave în zonă. Porturile noastre dunărene şi la Marea Neagră vor fi destul de aglomerate şi bineînţeles că de aici se vor naşte o serie de vulnerabilităţi, printre care şi acestea ce vor viza nave care aprovizionează sau care deservesc exportul Ucrainei în proximitatea apelor noastre teritoriale.”
Contextul este deja vizibil la granița româno-ucraineană, unde drone rusești atacă frecvent porturile ucrainene de la Dunăre și generează alerte RO-Alert în județul Tulcea. În paralel, Rusia își extinde baza de recrutare, inclusiv cu persoane cu antecedente penale, un semn al pregătirii pentru un război de lungă durată în Ucraina.
Incidentul de la Padina și legătura directă cu Ucraina
Vineri, o dronă a fost doborâtă în Padina, județul Buzău, de un pilot român de F-16. În urma acestui episod, generalul Gheorghiță Vlad a spus că a fost în contact permanent cu partea ucraineană, în cadrul unui mecanism de consultare menit să reducă riscul unor incidente în zona comună de operare.
„Permanent am ținut legătura cu colegii ucraineni. În perioada premergătoare am avut o întâlnire cu colegii din Ucraina, așa cum știți că am mai ieșit cu declarație de presă după incidentul de la Constanța, că am inițiat un proces de consultare cu colegii ucrainieni, astfel încât să găsim mijloace, metode și proceduri corespunzătoare de avertizare și informare reciprocă pentru a preveni orice incident zona comună de operare a mijloacelor noastre.”
Armata tratează astfel de episoade ca parte a unei presiuni de securitate prelungite, nu ca accidente izolate. Pentru perioada următoare, evaluarea oficială rămâne neschimbată: România trebuie să gestioneze o situație de securitate „destul de critică”, în timp ce garanția împotriva unui atac direct rămâne statutul de membru NATO.
