Serviciile secrete americane avertizează că Netanyahu ar putea submina acordul lui Trump cu Iranul

Oficialii serviciilor secrete americane au avertizat administrația președintelui Donald Trump că premierul israelian Benjamin Netanyahu ar urma să încerce să saboteze acordul de pace încheiat de liderul de la Casa Albă cu Iranul, prin continuarea operațiunilor militare israeliene în Liban, deși există un acord interimar de 60 de zile care prevedea oprirea completă a acestor acțiuni.

16 persoane au murit sâmbătă în Liban, potrivit Agenției Naționale de Știri a Libanului, după lovituri israeliene în sudul țării și în Valea Bekaa. Bilanțul vine peste pragul de 4.000 de morți raportat de autoritățile libaneze de la începutul războiului și arată că armistițiul provizoriu nu a redus violența la nivelul promis de cele 14 puncte ale înțelegerii.

Miza depășește frontiera israeliano-libaneză. Dacă atacurile continuă, administrația Trump riscă să își vadă compromis unul dintre puținele rezultate diplomatice majore din regiune, iar tensiunea cu guvernul de la Ierusalim se poate muta din plan politic în cel strategic: sprijin militar, libertate de acțiune și coordonare cu Washingtonul.

Și pentru Europa, inclusiv pentru România, efectul nu este unul îndepărtat. Acordul provizoriu semnat de Trump la summitul G7 din Alpii francezi include încetarea blocadei navale americane și redeschiderea Strâmtorii Hormuz, una dintre rutele cheie ale comerțului maritim. Orice reluare a escaladării pune presiune pe transport, energie și costurile de asigurare maritimă într-o zonă prin care trece o parte esențială a fluxurilor globale.

Trump și Vance au trecut de la sprijin public la avertismente directe

Relația dintre Donald Trump și Benjamin Netanyahu intră într-o fază mai rece decât în episoadele anterioare ale războiului. În ultima săptămână, atât președintele american, cât și vicepreședintele JD Vance au criticat public modul în care guvernul israelian gestionează conflictul.

Într-o declarație citată de Axios, Donald Trump a rezumat raportul de forțe în termeni neobișnuit de expliciți pentru un aliat apropiat al Israelului.

„Bibi Netanyahu a lucrat bine cu mine, dar vă va spune, noi suntem cei cu armele, noi suntem cei cu toată afacerea, noi suntem cei cu bombardierele B-2, etc. Dacă nu ar fi fost Donald Trump, Israelul ar fi fost nimicit.”

Mesajul contează fiindcă mută discuția de la solidaritate politică la dependență militară. Iar JD Vance a dus argumentul mai departe, punând în joc explicit contribuția americană.

„În ultimele trei luni, două treimi din armele defensive care v-au protejat patria au fost construite de mâini americane și plătite cu banii contribuabililor americani. Problema Israelului nu este Donald J. Trump, și oricine din Israel care crede că cea mai mare problemă a sa este Președintele Statelor Unite trebuie să se trezească și să înțeleagă realitatea situației în care se află țara respectivă.”

Pentru cititorul care urmărește consecințele concrete, acesta este punctul sensibil: când Washingtonul amintește public cine plătește și cine livrează armamentul, semnalul nu mai este doar diplomatic. Este și o avertizare despre cât de mult spațiu de manevră mai are guvernul Netanyahu.

Acordul de 60 de zile există pe hârtie, dar luptele continuă

Israelul și Libanul au continuat să se atace reciproc în pofida acordului interimar de 60 de zile. Documentul includea, în cele 14 puncte, oprirea completă a operațiunilor militare israeliene în Liban.

Numai că pe teren înțelegerea nu se vede. Un oficial militar israelian, a cărui declarație nu a fost confirmată independent, a afirmat că Hezbollah ar fi lansat peste 50 de proiectile asupra forțelor israeliene din sudul Libanului în cursul nopții, iar armata israeliană ar fi răspuns prin lovituri asupra unor ținte ale Hezbollah.

Potrivit Independent, oficialii israelieni cred că înțelegerea Trump-Iran ar slăbi capacitatea Israelului de a lupta împotriva Hezbollah și ar încuraja Teheranul, adversarul său de lungă durată. Această evaluare explică de ce Libanul a devenit unul dintre punctele cele mai sensibile ale acordului, nu un front secundar.

Conflictul s-a agravat într-un nou episod regional la 2 martie, când Hezbollah, grupare șiită susținută de Iran, a lansat rachete asupra Israelului, invocând răzbunare pentru uciderea liderului suprem iranian. De atunci, frontul libanez s-a suprapus peste confruntarea mai largă dintre Israel, Iran și Statele Unite.

Presiunea politică din Israel merge în direcția opusă acordului

Benjamin Netanyahu se confruntă, potrivit informațiilor publicate, cu o presiune politică internă puternică pentru continuarea războiului. Asta explică de ce mesajele de la Washington nu garantează automat o schimbare de curs la Ierusalim.

Dar reacția ministrului israelian al securității naționale, Itamar Ben Gvir, arată cât de puternică este tabăra care respinge orice reținere militară. Replica sa la anunțarea acordului a fost una fără echivoc.

„Pentru fiecare lacrimă a unei mame israeliene, o mie de mame libaneze trebuie să plângă. Tot Libanul trebuie să ardă! În Orientul Mijlociu, nu câștigi cu răspunsuri măsurate și reținere, trebuie să devii sălbatic. Să obliterezi.”

Un asemenea mesaj complică aplicarea armistițiului chiar și dacă există voință diplomatică la Washington. Și indică faptul că presiunea asupra lui Netanyahu vine din două direcții opuse: aliatul american cere frânare, o parte a guvernului cere extinderea răspunsului militar.

Costul politic crește și în SUA, nu doar în Orientul Mijlociu

Acordul lui Trump cu Iranul nu produce tensiuni doar în relația cu Israelul, ci și în politica internă americană. Un sondaj recent al Pew Research Centre arată că 60% dintre americani au o opinie nefavorabilă despre Israel, pe fondul acțiunilor guvernului Netanyahu în Gaza și al războiului cu Iranul și Libanul.

Acest nivel de respingere devine relevant deoarece legitimează o poziție mai dură a Casei Albe față de guvernul israelian. Cifra nu vine izolată: ea se suprapune peste disputele dintre Trump și senatori republicani privind prerogativele președintelui după conflictul militar și peste opoziția internă față de acord.

Și limbajul folosit de Trump la summitul G7 sugerează că administrația americană încearcă deja să își delimiteze imaginea de costul uman al campaniei israeliene. La anunțarea înțelegerii cu Teheranul, președintele american a spus că „prea mulți oameni au fost uciși” și că nu trebuie dărâmat „un bloc de apartamente de fiecare dată când cauți pe cineva”.

Până acum, nu a fost anunțată o reacție oficială detaliată a Casei Albe la avertismentele serviciilor secrete și nici ce măsuri concrete ar urma dacă operațiunile israeliene continuă. Faptul verificabil rămâne acesta: acordul interimar este în vigoare, luptele nu s-au oprit, iar frontul din Liban a devenit testul imediat al capacității administrației Trump de a impune propriul aranjament regional.