Sindicatele germane il huiduie pe Friedrich Merz. AfD urca la 27 la suta in sondaje
Cancelarul german Friedrich Merz a avut parte de o primire extrem de ostilă la Congresul Federal al Confederației Sindicatelor Germane (DGB). Liderul de la Berlin a fost huiduit la scenă deschisă de public în timp ce încerca să apere noile reforme guvernamentale privind programul de lucru și sistemul obligatoriu de pensii.
Confruntarea directa pe tema muncii
Tensiunea a plutit în aer încă de la începutul evenimentului. Merz a încercat să explice planurile de reformă pentru sistemul de pensii, declanșând hohote de râs din partea reprezentanților sindicali. „Nu este vorba de răutate din partea mea, este vorba de demografie și matematică”, a declarat președintele CDU, Merz.
Cancelarul a cerut „deschidere către schimbare” atât din partea angajatorilor, cât și a angajaților. El a argumentat în favoarea modernizării statului bunăstării adăugând o frază care a iritat asistența: „Toată lumea va trebui să contribuie cu ceva și, în schimb, cu toții vom primi ceva”.
Dar publicul nu a fost deloc convins.
Alianța CDU/CSU vrea un program de lucru mai flexibil. Concret, limita zilnică de opt ore ar urma să fie înlocuită cu un timp maxim de lucru pe săptămână, o măsură pe care sindicatele o resping categoric. La eveniment, pancartele au fost ridicate rapid în fața oficialului, având ca mesaj motto-ul congresului: „Cu toată puterea noastră timp de opt ore”.
Iar reacția a venit imediat. Yasmin Fahimi, președinta DGB confirmată în funcție luni, i-a replicat lui Merz în discursul său de deschidere: „Nu vrem să fim aruncați înapoi în vremurile de dinainte de 1918”.
Economia franeaza si locurile de munca dispar
Fluierăturile și huiduielile au întrerupt în mod repetat discursul lui Merz. Totuși, el a continuat să apere restructurarea, recunoscând public starea precară a economiei.
„Pur și simplu am eșuat să ne modernizăm țara. Germania trebuie să-și revină. Nu putem continua pur și simplu așa cum am făcut-o în ultimii 20 de ani. Peste 100.000 de locuri de muncă din industrie dispar în Germania în fiecare an. (…) Promisiunea că haosul geopolitic nu va avea niciun impact asupra politicii sociale a fost prea optimistă. Va trebui să stabilim priorități. Nu vom mai putea face totul dintr-o dată”, a spus cancelarul Germaniei.
Ce înseamnă asta concret pentru bugetul familiei? Când motorul economic al Europei tușește, unda de șoc se simte imediat și la noi. Scăderea producției industriale germane afectează direct fabricile de componente auto din România (dependente masiv de exporturi), iar inflația importată dictează până la urmă prețurile pe care le vedem la raft în supermarketurile de la colțul străzii.
Ascensiunea extremei drepte pe fondul crizei
Numai că nemulțumirea populară se traduce rapid în procente politice. Așa cum arată o analiză publicată recent de Mediafax, partidul Alternativa pentru Germania (AfD), etichetat drept extremă dreapta, crește accelerat în preferințele electoratului german.
Formațiunea a profitat de furia oamenilor față de scumpirea carburanților și a început să critice războiul lui Donald Trump din Iran, atenuând retorica sa de tip „Maga”. Partidul, care pledează deschis pentru reluarea importurilor ieftine de energie rusească, a crescut în sondajele de opinie de la 25% la 27% din martie, depășind creștin-democrații aflați la guvernare. Prețurile benzinei în Germania sunt acum puțin mai mari decât în țările vecine, Franța sau Austria.
„Aceste prețuri în creștere la combustibili au adus în prim-plan problema costului vieții, au expus vulnerabilitatea Germaniei la crizele externe și au amplificat nemulțumirea față de politicile economice și energetice ale guvernului”, a declarat Ursula Münch, politolog și directoare a Academiei pentru Educație Politică din Tutzing.
Experții notează că „anumite bariere se dărâmă”, fenomen vizibil inclusiv în „cercurile clasei de mijloc, unde sprijinul pentru AfD era dezaprobat”.
Frustrarea alegatorilor si promisiunile neonorate
Să fim serioși, răbdarea germanilor a ajuns la limită la un an de când Friedrich Merz este cancelar. Doar o mică parte dintre cetățeni mai cred că actualul guvern va rezista până în 2029. Certurile din coaliție, purtate uneori în public pe tema asistenței sociale și a reducerilor de impozite, au întărit senzația că executivului îi lipsește o strategie coerentă.
„Ceea ce îi frustrează cel mai mult pe cei nemulțumiți, peste 80% dintre cei care sunt nemulțumiți de el, este faptul că face anunțuri grandioase și nu se întâmplă nimic”, a explicat Peter Matuschek, șeful institutului de sondaje Forsa. El a completat tabloul promisiunilor neonorate: „S-a vorbit despre «toamna reformelor», apoi despre «iarna» și «primăvara».”
Cifrele din teritoriu confirmă schimbarea radicală a preferințelor. În landul Saxonia-Anhalt, se preconizează că AfD va câștiga aproximativ 40% din voturi la alegerile programate la începutul lunii septembrie, devansând clar partidul CDU.
