Statul oferă până la 20.000 de lei pentru cuplurile care vor copii prin FIV

România se confruntă cu o criză demografică tot mai accentuată, în 2025 născându-se puțin peste 145.000 de copii. Cum aproximativ 20% din cuplurile din țară suferă de infertilitate, autoritățile încep să ia măsuri concrete și să sprijine financiar procedurile de fertilizare in vitro (FIV).
O problemă europeană, soluții naționale
Situația nu este unică la noi. La nivel european, rata natalității a atins un minim istoric de doar 1,34 nașteri vii per femeie în 2024, mult sub pragul de 2,1 necesar pentru a menține stabilitatea populației. V-ați gândit vreodată ce înseamnă asta pe termen lung pentru pensii și forța de muncă? Consensul politic pare să se fi format, iar parlamentarii promit un cadru legislativ clar pentru a stimula creșterea natalității.
„Natalitatea în România a înregistrat o pantă descendentă în ultimii ani și este absolut necesar să găsim soluții pentru a ajunge pe un trend ascendent. Sper ca până la sfârșitul acestui an sau până la jumătatea anului viitor, să avem un cadru legislativ clar, în așa fel încât o serie de beneficii care se impun a fi legiferate să fie stabilite clar, iar rezultatul să se traducă, în următorii ani, în creșterea natalității”, a afirmat prof. univ. dr. Adrian Streinu-Cercel, președintele Comisiei pentru sănătate din Senat.
Programe și finanțări concrete
Iar banii încep să apară. Programul social de interes național pentru susținerea cuplurilor și persoanelor singure a dat deja rezultate, deși s-a confruntat cu dificultăți. Anca Beu, director general adjunct la Ministerul Muncii, a confirmat succesul inițial: „Deși au existat dificultăți administrative și sincope în finanțare, rezultatele sunt foarte bune: în perioada 2022-2023, prin acest program s-au născut peste 2.000 de copii. Programul, inițiat de Ministerul Familiei și preluat ulterior de Ministerul Muncii, continuă să beneficieze de finanțare pentru aproximativ 10.000 de beneficiari anual, prin acordarea a două tipuri de vouchere – pentru medicamente și pentru proceduri medicale. Ne dorim ca acesta să funcționeze pe o perioadă de minimum 5 ani, pentru a asigura predictibilitate și continuitate.”
Pe lângă bugetul de stat, se adaugă și fonduri europene. Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene a identificat o oportunitate de a sprijini programul. „În acest context, am identificat posibilitatea de a sprijini programul de fertilizare in vitro prin redirecționarea a 20 de milioane de euro din fonduri europene. Aceste fonduri vor completa efortul bugetului de stat și vor permite acordarea de vouchere în valoare de 15.000 de lei, similar programului național, însă cu prioritate pentru persoanele vulnerabile, cu venituri reduse sau din medii defavorizate, conform criteriilor europene de finanțare”, a explicat Anicuța Trăistaru, director general în cadrul ministerului.
Și autoritățile locale se implică. Un exemplu vine de la Sectorul 2 al Capitalei. „Prin acest proiect, oferim un sprijin financiar de până la 20.000 de lei pentru fertilizare in vitro, sumă care poate acoperi până la trei proceduri pe an. Programul a fost lansat în regim pilot anul trecut și rezultatele ne-au arătat cât de mare este nevoia. Am finanțat 300 de locuri, oferind astfel o șansă reală pentru sutele de familii care își doresc să devină părinți”, a declarat Andrei Ohaci, viceprimarul Sectorului 2.
Propuneri pentru viitor și implicare privată
Hai să vedem ce se propune mai departe. Gabriela Firea, reprezentant în Parlamentul European, susține că tratamentele FIV nu ar trebui să mai fie considerate opționale. „La nivel european, prin Raportul Matić s-a obținut recunoașterea accesului la tratamentele de fertilitate ca drept uman fundamental. Parlamentul European cere acum ca tratamentele FIV să nu mai fie considerate „opționale”, ci incluse în pachetele de bază de asigurări medicale”, a spus Firea. Propunerile sale includ transformarea programului de vouchere într-unul național permanent și un screening național pentru endometrioză, o boală ce afectează una din zece femei.
Și sectorul privat reacționează. Dr. Dimitrios Georgiopoulos, vicepreședinte senior la Merck Healthcare Mid-Europe, a subliniat consecințele grave ale amânării deciziei de a avea copii: „Se preconizează că forța de muncă a Europei va scădea cu peste 20% până în 2070, ceea ce va pune o presiune uriașă pe sistemele de pensii concepute pentru o forță de muncă mult mai numeroasă… Compania Merck si-a propus să faca parte din soluție. Un exemplu pe care îl evidențiez este beneficiul pentru fertilitate, disponibil în România din 2024. Acest program oferă angajaților care se confruntă cu probleme de fertilitate sprijin financiar și îndrumare emoțională.”
Sistemul de sănătate între decontări și acces limitat
Numai că, dincolo de programe, accesul real la servicii rămâne o provocare. Deși Casa Națională de Asigurări de Sănătate decontează analize și consultații, acestea sunt slab accesate. Iulia Stoea, director general adjunct la CNAS, a prezentat cifrele: „anul trecut, doar 14.000 de consultații de planificare familială au fost efectuate în ambulatoriu la nivel național, iar la nivelul medicilor de familie doar 700 de consultații.”
Situația este similară și pentru alte programe. Programul național de endometrioză (o afecțiune des întâlnită) a fost utilizat de foarte puține paciente în primii doi ani: 209 persoane în 2024 și doar 176 în 2025.
Pe de altă parte, medicii atrag atenția că problema este complexă. „Scăderea natalității are un impact direct asupra sistemului de sănătate. O populație îmbătrânită generază presiune pe sistem și pe serviciile de sănătate. Scăderea natalității este un fenomen demografic plurifactorial care trebuie adresat multisectorial”, a completat dr. Carmen Ungurean de la Institutul Național de Sănătate Publică.
În privința tratamentelor, Agenția Națională a Medicamentului asigură că medicamentele esențiale sunt disponibile. Prof. univ. dr. Carolina Negrei, membru în Consiliul Științific al ANMDMR, a confirmat: „În România sunt autorizate, prin proceduri naționale și europene, principalele clase terapeutice utilizate în tratamentul infertilității… Considerăm că abordarea infertilității trebuie să includă educație și informare corectă a populației, acces la servicii medicale de calitate, încredere în sistemul de sănătate, politici publice coerente și sustenabile.”






