Studiul care a comparat 10 modele alimentare nu a identificat o dietă net superioară pentru îmbătrânirea biologică
În datele provenite de la aproximativ 7.500 de adulți, mai multe modele alimentare sănătoase au fost asociate cu o îmbătrânire epigenetică mai lentă, adică cu modificări moleculare mai reduse dintre cele care apar odată cu vârsta. Studiul este însă observațional: arată o asociere, nu dovedește că aceste regimuri încetinesc direct îmbătrânirea sau prelungesc viața.
Potrivit CSID: Ce se întâmplă Doctore?, cercetarea a inclus inițial 6.470 de adulți din Germania. Participanții aveau vârsta medie de 56,3 ani și vârste cuprinse între 30 și 95 de ani. Aproximativ 57% dintre participanți erau femei. Cei 6.470 de participanți din grupul inițial proveneau din Rhineland Study. Principalele rezultate au fost apoi verificate într-un al doilea grup, format din 1.034 de persoane din studiul EPIC-Potsdam.
Pentru evaluarea obiceiurilor alimentare au fost folosite 10 scoruri privind calitatea dietei. Au fost comparate dieta mediteraneană și dieta DASH, creată inițial pentru ținerea sub control a tensiunii arteriale, iar analiza a mai cuprins dieta MIND, centrată pe alimente legate de sănătatea creierului, dieta nordică, modelul EAT-Lancet și diverse modele întemeiate pe alimente vegetale.
Scorurile nu au desemnat același grup restrâns de participanți drept reper pentru toate dietele. Numai 18 persoane s-au aflat în primii 25% la toate evaluările alimentare, semn că un rezultat foarte bun pentru un model nu însemna automat un scor ridicat și pentru celelalte.
Markerii din ADN au măsurat ritmul biologic, nu anii de viață
Metilarea ADN-ului a fost evaluată de cercetători ca un set de modificări chimice capabile să influențeze activitatea genelor și să se modifice în mod caracteristic pe măsura înaintării în vârstă. Aproximativ 850.000 de poziții din ADN au fost incluse în analiză.
Pentru estimarea îmbătrânirii epigenetice au fost utilizate instrumentele GrimAge, PhenoAge și DunedinPACE. GrimAge și PhenoAge estimează diferența dintre vârsta biologică și cea cronologică, în timp ce DunedinPACE evaluează ritmul în care se produce îmbătrânirea biologică.
O respectare mai atentă a modelelor alimentare sănătoase s-a asociat constant cu un ritm epigenetic mai lent. Intensitatea legăturii a variat de la o dietă la alta, dar diferențele dintre modele au fost relativ mici. Cercetarea nu a identificat astfel un regim care să le depășească net pe toate celelalte.
Modelele alimentare au fost legate de profiluri distincte ale metilării ADN-ului, însă peste 70% dintre căile biologice asociate lor au fost comune. Suprapunerea a inclus procese legate de structura celulară, comunicarea dintre celule și metabolism, mecanisme implicate în îmbătrânire și în apariția bolilor cronice.
Au existat și asocieri specifice. Unele căi întâlnite exclusiv în cazul dietei DASH au avut legătură cu sănătatea cardiovasculară, iar anumite mecanisme proprii dietei MIND au fost asociate cu memoria și funcțiile cognitive.
Dincolo de diferențele dintre scoruri, regimurile analizate au câteva elemente comune: pun accent pe fructe, legume și cereale integrale și limitează, în grade diferite, carnea roșie, carnea procesată și produsele cu zahăr adăugat.
În rândul fumătorilor activi, asocierea alimentației sănătoase cu o îmbătrânire biologică mai lentă a fost mai puternică. Cauza biologică a acestei diferențe nu a fost stabilită încă. Această constatare nu arată însă că alimentația sănătoasă poate contracara efectele nocive ale fumatului.
Alegerea unui model alimentar poate conta mai mult decât numele dietei
Cercetătorii au urmărit markerii epigenetici, nu numărul efectiv de ani trăiți de participanți. Concluzia practică a studiului este că alegerea unui model alimentar sănătos, adaptat preferințelor, culturii și stilului de viață și menținut pe termen lung, poate conta mai mult decât respectarea perfectă a unei diete cu un anumit nume.
