SUA cer aliaților planuri credibile pentru 5% din PIB la apărare.

Statele Unite își mențin angajamentul față de NATO, dar vor ca aliații europeni să își asume mai mult din apărarea convențională a continentului și să vină cu planuri credibile pentru creșterea cheltuielilor de apărare. Mesajul a fost transmis de Matthew Whitaker (ambasadorul Statelor Unite la NATO) înaintea Summitului NATO de la Ankara, programat pentru luni-marti, 7-8 iulie.

In cifre, reuniunea din Ankara va fi primul test politic al progreselor făcute de statele membre după angajamentul de majorare a cheltuielilor de apărare la 5% din PIB. După summitul precedent, aliații au alocat aproape 120 de miliarde de dolari pentru întărirea apărării, iar aproximativ jumătate din sumă a mers către achiziția de echipamente produse în Statele Unite.

Pentru state precum România, miza nu ține doar de relația cu Washingtonul, ci și de presiunea directă asupra bugetului public. Cererea de a urca spre 5% din PIB vine într-un moment în care finanțele publice sunt deja sub presiune, iar discuția nu mai este doar despre o țintă politică, ci despre ce programe militare pot fi susținute efectiv și în ce ritm.

Whitaker a legat explicit banii de rezultat militar, nu de simpla execuție bugetară. În formularea sa, criteriul va fi dacă investițiile se văd în sisteme de apărare antiaeriană, muniții de precizie și sisteme fără pilot, adică exact zonele în care NATO vrea capabilități concrete și rapide.

„Nu este vorba doar despre cheltuirea banilor. În cele din urmă, contează capabilitățile pe care le construiești cu acești bani.”

Summitul din 7-8 iulie va măsura dacă promisiunea de 5% are acoperire

Presiunea americană vine și cu o ierarhie deja conturată între aliați. Polonia, statele nordice, statele baltice și Germania au atins deja nivelul de 5% din PIB pentru cheltuielile de apărare sau au planuri considerate credibile pentru a ajunge acolo într-un termen apropiat. Asta schimbă și raportul de influență din interiorul Alianței: statele care alocă mai mult cer, la rândul lor, un cuvânt mai greu în deciziile privind securitatea.

Matthew Whitaker (ambasadorul Statelor Unite la NATO) a formulat deschis această idee, potrivit Adevarul, când a spus că efortul financiar ar trebui să aducă și avantaje politice și strategice pentru cei care îl fac.

„Credem că statele care fac mai mult pentru apărarea Alianței ar trebui să beneficieze și de avantajele acestui efort.”

Pentru România, semnalul contează din două motive. Primul ține de poziționarea în interiorul NATO, într-un moment în care statele de pe flancul estic cer garanții mai solide. Al doilea ține de bani: orice pas spre 5% din PIB înseamnă o presiune suplimentară asupra unui buget care trebuie să acopere simultan apărarea, serviciul datoriei și restul cheltuielilor publice.

Washingtonul cere mai multă apărare europeană, nu o retragere din NATO

Mesajul american încearcă să combine două idei care, politic, merg împreună. Pe de o parte, Washingtonul transmite că nu se retrage din Alianță. Pe de altă parte, cere europenilor să preia o parte mai mare din sarcina militară de pe continent, în condițiile în care Statele Unite invocă responsabilități globale.

„Statele Unite nu pleacă nicăieri. Suntem unul dintre membrii fondatori ai NATO și vom rămâne un aliat de încredere. Dar avem responsabilități globale și ne așteptăm ca aliații noștri să vină alături de noi și să preia o parte mai mare din apărarea convențională a Europei.”

Acest tip de mesaj are efect direct asupra guvernelor europene. Nu mai este suficientă menținerea unei relații politice bune cu Washingtonul. Administrația președintelui Donald Trump se așteaptă ca toate guvernele să prezinte rapid planuri credibile pentru respectarea angajamentelor de apărare, iar evaluarea de la Ankara va fi primul moment în care această așteptare va fi verificată politic.

Sprijinul pentru Ucraina devine și test de împărțire a costurilor

Presiunea asupra statelor europene se vede și în felul în care este descris sprijinul pentru Ucraina. Programul PEARL a facilitat livrarea către Ucraina de echipamente militare, inclusiv sisteme Patriot și rachete PAC-3, în valoare de peste șase miliarde de dolari, prin achiziționarea de armament american de către statele membre.

Cifra de peste șase miliarde de dolari este net sub pragul de aproape 120 de miliarde de dolari alocat de aliați pentru consolidarea apărării după summitul precedent, ceea ce arată că sprijinul pentru Ucraina este doar o parte din efortul militar cerut acum de Washington. Iar mesajul american este că această parte trebuie finanțată mai mult de Europa, fiind vorba despre un război purtat pe continentul european.

Matthew Whitaker (ambasadorul Statelor Unite la NATO) a spus explicit că Statele Unite vor continua cooperarea cu aliații, dar se așteaptă la o împărțire diferită a notei de plată.

„Statele Unite au făcut mai mult decât oricine până acum pentru Ucraina și vom continua să lucrăm împreună cu aliații noștri. În același timp, ne așteptăm ca statele europene să suporte o parte mai mare din povara unui război care are loc pe continentul european.”

Pentru România, care își pregătește obiectivele pentru Summitul NATO de la Ankara, discuția are dublă miză: securitatea regională, pe fondul războiului din Ucraina, și costul intern al unei eventuale accelerări a cheltuielilor militare. Luni și marți, 7-8 iulie, summitul de la Ankara va fi primul moment în care statele membre vor fi evaluate în funcție de progresele făcute după angajamentul de majorare a cheltuielilor de apărare la 5% din PIB.