SUA lansează faza a doua a planului de pace pentru Gaza
Statele Unite au anunțat miercuri lansarea celei de-a doua faze a planului de încetare a războiului din Gaza, o inițiativă ce urmărește instalarea unei administrații de tranziție și începerea reconstrucției. Administrația Trump avansează cu implementarea acestui plan, deși întrebări cheie rămân fără răspuns, conform unei analize a lui James C. Reynolds pentru Independent.
Ce presupune faza a doua a planului
Prima etapă a acordului, care viza oprirea ostilităților și returnarea ostaticilor, s-a dovedit fragilă de la implementarea sa în octombrie. Stabilitatea a fost subminată de lovituri israeliene soldate cu sute de morți și de eșecul recuperării rămășițelor ultimului ostatic. Trimisul special al lui Donald Trump, Steve Witkoff, a susținut că este necesar să se avanseze cu stabilirea unei „administrații palestiniene tehnocrate de tranziție în Gaza”, continuând cu dezarmarea și reconstrucția. Oficiali americani au confirmat trimiterea de invitații pentru roluri în „Consiliul de Pace” (Board of Peace), organism ce ar urma să guverneze temporar Fâșia Gaza. Numele de pe lista de recomandări a președintelui nu au fost făcute publice.
Conform unor surse media, prim-ministrul britanic Keir Starmer ar fi primit o ofertă pentru un rol în acest consiliu. Fostul lider laburist Tony Blair este așteptat să se alăture unui comitet separat. Viitorul Hamas rămâne o problemă majoră; gruparea a salutat noua administrație, dar refuză să depună armele. Faza a doua a planului se concentrează pe reconstrucția Fâșiei Gaza, după ce prima fază a prioritizat încetarea conflictului, returnarea ostaticilor și creșterea ajutorului umanitar.
Provocarea dezarmării Hamas
În octombrie, Hamas a acceptat să transfere guvernarea către un comitet tehnocrat, un angajament pe care nu a dat semne că l-ar abandona. Gruparea militantă nu și-a asumat însă și renunțarea la arme. Modalitatea de dezarmare a Hamas, care s-a regrupat de la începutul armistițiului din octombrie, nu este specificată clar în plan. Donald Trump a afirmat joi pe platforma Truth Social: „Cu sprijinul Egiptului, Turciei și Qatarului, vom asigura un Acord COMPLET de Demilitarizare cu Hamas, incluzând predarea TUTUROR armelor și dezmembrarea FIECĂRUI tunel.” El a continuat: „Așa cum am mai spus, o pot face pe calea ușoară sau pe calea grea. Poporul din Gaza a suferit destul. ACUM este momentul.”
Un oficial american a transmis reporterilor că Israelul este „sceptic că Hamas se va dezarma și că poporul palestinian dorește pacea”. Același oficial a menționat că medierea diferențelor va reveni Washingtonului. „Scopul aici este de a crea alternativa la Hamas care dorește pacea, de a găsi o modalitate de a-i împuternici”, a declarat sursa citată. „Acum că avem acest guvern, vom purta conversații: cu Hamas despre următoarea fază, care este demilitarizarea; cu Israelul, despre ce program de amnistie poate fi acordat Hamas dacă face acest lucru.” Conform unor surse egiptene, discuțiile viitoare cu Hamas se vor axa pe dezarmarea grupării.
Structura noii administrații
Planul inițial prevede un guvern de tranziție „tehnocrat și apolitic” pentru administrarea Fâșiei Gaza, sub supervizarea unui organism internațional denumit „Board of Peace”. Potrivit mediatorilor Egipt, Qatar și Turcia, guvernul va fi format din 15 membri și condus de Ali Shaath, fost ministru adjunct în Autoritatea Palestiniană. Shaath a declarat într-un interviu radio că prioritatea inițială a comitetului va fi ajutorul de urgență, inclusiv asigurarea de locuințe. „Dacă aduc buldozere și împing molozul în mare, și fac insule noi, pământ nou, pot câștiga pământ nou pentru Gaza și în același timp să curăț molozul. Acest lucru nu va dura mai mult de trei ani”, a precizat Shaath pentru un post de radio din Cisiordania.
Acest organism tehnocrat va fi supravegheat de „Board of Peace”, care va guverna Gaza pe o perioadă de tranziție nedeterminată. Nickolay Mladenov, fost trimis ONU pentru Orientul Mijlociu, ar urma să reprezinte consiliul la fața locului. O listă obținută de Reuters indică faptul că printre ceilalți membri se numără persoane din sectorul privat și ONG-uri. Witkoff nu a oferit detalii despre numărul sau identitatea membrilor. Sunday Times a relatat că Sir Keir Starmer analizează posibilitatea de a se alătura consiliului. BBC a raportat marți, citând surse guvernamentale, că diplomații britanici cer clarificări privind rolul consiliului, iar prim-ministrul nu a luat o decizie. Numele lui Sir Tony Blair este de asemenea vehiculat pentru un rol, iar trei surse au declarat pentru FT că acesta s-ar putea alătura lui Witkoff și Jared Kushner, ginerele lui Trump.
Reconstrucția și reacțiile politice
Odată instalată, noua administrație temporară va superviza reconstrucția Fâșiei Gaza. Conform unui raport ONU din 2024, procesul ar putea dura cel puțin până în 2040, posibil chiar decenii. Programul Națiunilor Unite pentru Dezvoltare a estimat în octombrie că războiul de doi ani a lăsat în urmă cel puțin 55 de milioane de tone de moloz, iar costurile de reconstrucție ar putea ajunge la 70 de miliarde de dolari. Surse egiptene și palestiniene au indicat că atât Hamas, cât și Fatah, partidul președintelui palestinian Mahmoud Abbas, au susținut lista membrilor comitetului tehnocrat. Autoritatea Palestiniană din Cisiordania a salutat planul pentru Gaza. Într-o declarație pe platforma X, vicepreședintele palestinian Hussein Al-Sheikh și-a exprimat sprijinul pentru comitet, adăugând că instituțiile din Gaza trebuie conectate cu cele din Cisiordania, „susținând principiul unui singur sistem, o singură lege și o singură armă legitimă.”
