SUA pregătesc reducerea cu o treime a aviației alocate NATO în Europa

Statele Unite au transmis aliaților NATO, la începutul acestei luni, un plan scris prin care intenționează să reducă semnificativ numărul de avioane de vânătoare, avioane de recunoaștere maritimă, avioane-cisternă și grupuri de bombardiere alocate operațiunilor din Europa. Informația, relatată de The New York Times pe baza a doi înalți oficiali europeni, apare într-un moment în care Washingtonul a anunțat deja că vrea să accelereze retragerea unor trupe din bazele sale europene.

Mai precis, planul ar coborî numărul avioanelor de vânătoare F-16 și F-15E de la aproximativ 150 la 100, adică cu circa o treime, și ar reduce avioanele de recunoaștere maritimă de la 26 la 15, cu 11 aparate mai puțin. Toate cele opt avioane-cisternă de realimentare aeriană disponibile în Europa ar urma să fie retrase, iar unul dintre cele două grupuri de bombardiere alocate anterior pentru apărarea Europei ar fi realocat.

Miza pentru statele de pe flancul estic, inclusiv pentru România, ține de timpul de reacție și de raza de acțiune a NATO. Mai puține avioane de vânătoare înseamnă o capacitate redusă de a susține simultan misiuni de poliție aeriană, descurajare și lovire la distanță. Retragerea tuturor celor opt avioane-cisternă are un efect și mai direct: fără realimentare aeriană, avioanele pot opera pe distanțe mai mici și cu mai puțină flexibilitate, iar acest lucru contează în special pentru estul Europei și zona Mării Negre.

Și reducerea avioanelor de recunoaștere maritimă lovește o zonă sensibilă. De la 26 la 15 înseamnă o scădere de peste 40% a platformelor folosite pentru supraveghere pe mare, exact într-o regiune unde NATO discută întărirea prezenței și achiziția de drone ca răspuns la conflictul din jurul Crimeei. Pentru statele riverane Mării Negre, implicația practică este clară: mai puține resurse clasice de supraveghere ar putea muta presiunea pe alte capabilități, în special pe drone, sateliți și infrastructură de date.

Pentagonul nu confirmă cifrele, dar a indicat că reducerea vine curând

Calendarul exact nu a fost făcut public. Oficialii americani au indicat însă că planul va intra în vigoare foarte curând, ceea ce reduce marja de adaptare pentru aliații europeni. Pentagonul nu a comentat cifrele specifice, dar a trimis la o declarație anterioară a Comandamentului său European privind intenția generală de a-și reduce angajamentele în Europa.

Numai că lipsa unui termen public lasă deschise întrebările cele mai sensibile pentru aliați: unde vor fi tăiate primele misiuni, ce baze vor pierde capabilități și ce state vor trebui să acopere golurile. Dosarul disponibil nu indică ce țări ar fi cel mai puternic afectate și nici dacă redistribuirea va lovi uniform întregul continent sau va apăsa mai ales pe zonele cele mai expuse.

Potrivit Mediafax, documentul a fost comunicat guvernelor aliate la începutul acestei luni, ceea ce arată că nu este vorba doar despre o dezbatere internă la Washington, ci despre un pas deja notificat politic și militar partenerilor din NATO.

Europa primește semnalul că trebuie să pună mai mulți bani și alte tipuri de capabilități

Decizia se leagă de o dispută mai largă din interiorul Alianței. SUA cer de mai mult timp creșteri ale cheltuielilor de apărare din partea statelor europene, dar discuția nu se oprește la procentele din PIB. Există și o confruntare legată de ce anume trebuie cumpărat: platforme clasice, precum avioane și bombardiere, sau tehnologii avansate, precum drone, sateliți și sisteme de date.

Italia a împins public această a doua variantă. Premierul Giorgia Meloni a anunțat că țara sa va urca cheltuielile de apărare la 2,8% din PIB în 2026, peste pragul NATO de 2%, și cere mutarea accentului de la sisteme clasice către tehnologiile desprinse din lecțiile războiului din Ucraina. Reducerile americane anunțate acum merg în aceeași direcție strategică, dar cu un cost politic clar: europenii ar putea fi obligați să compenseze mai repede și mai scump retragerea unor capabilități americane.

Dar pentru estul continentului problema nu este doar bugetară. Este una de arhitectură de apărare. Dacă Europa este continentul unde SUA intenționează să taie cu o treime numărul avioanelor de vânătoare pentru NATO, discuția despre cine apără efectiv spațiul dintre Baltica și Marea Neagră devine imediat mai apăsată.

Flancul estic pierde marjă de reacție într-un moment în care NATO discută întăriri la Marea Neagră

În practică, una dintre cele mai sensibile consecințe este asupra capacității NATO de a combina supravegherea cu puterea de lovire. Un grup de bombardiere mai puțin înseamnă 50% mai puține astfel de grupuri alocate Europei față de formula anterioară, iar retragerea completă a celor opt avioane-cisternă taie exact elementul care le extinde raza de acțiune. Pentru regiunea Mării Negre, unde distanțele și timpul de reacție contează în orice scenariu de criză, aceasta nu este o ajustare minoră.

Iar dezbaterea despre împărțirea responsabilităților din NATO ar putea deveni mai tensionată. Dacă SUA reduc oameni și capabilități, presiunea va trece pe statele europene să plătească mai mult și să decidă rapid ce cumpără: avioane, drone, sisteme de recunoaștere sau infrastructură de comandă și date. Dosarul nu include reacții oficiale europene la documentul american, semn că negocierile sunt încă într-o fază sensibilă.

Faptul concret de urmărit este calendarul. Oficialii americani au indicat că reducerea va intra în vigoare foarte curând, dar termenul exact și statele care vor resimți primele efecte nu au fost anunțate public.